Sistemul național de supraveghere rutieră a intrat în funcțiune pe DN1, autostrăzi și marile bulevarde din Capitală.
De vineri, ora 14:00, toate drumurile expres și naționale sunt monitorizate integral. Scopul declarat: disciplinarea traficului și reducerea accidentelor. Scopul nedeclarat: control total al mobilității.
România intră într-o nouă eră a supravegherii rutiere. Începând de vineri, camerele de monitorizare amplasate pe DN1, pe autostrăzile A1, A2, A3, A10, dar și pe arterele majore din București, anume Bulevardul Iuliu Maniu, Regina Elisabeta, Gheorghe Magheru, Unirii, Aviatorilor și I.C. Brătianu, au fost oficial puse în funcțiune.
De vineri, ora 14:00, sistemul va fi extins și pe toate drumurile expres (DEx12, DEx16, DEx4, DEx5A, DEx6), precum și pe drumurile naționale DN2, DN3, DN4, DN5, DN6, DN7 și arterele adiacente, completând practic rețeaua de monitorizare la nivel național.
Implementarea acestui sistem face parte din proiectul amplu de Supraveghere Inteligentă a Traficului Rutier, coordonat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și Centrul de Informatică Rutieră.
Camerele sunt interconectate într-o bază de date unică, gestionată de Direcția Rutieră, care permite:
- identificarea automată a numerelor de înmatriculare (ANPR),
- verificarea în timp real a valabilității RCA, ITP și rovinietei,
- detectarea vitezei instantanee și medii între puncte,
- semnalarea vehiculelor suspecte sau căutate în dosare penale.
În paralel, sistemul este compatibil cu platforma ETRAFFIC, care colectează date privind fluxurile de trafic, pentru ajustarea semaforizării și identificarea congestiilor.
Potrivit Ministerului Transporturilor, obiectivul principal este reducerea numărului de accidente rutiere și creșterea disciplinei în trafic.
Totuși, surse din sistem afirmă că proiectul are și o componentă de control fiscal, întrucât permite corelarea datelor din trafic cu cele din Sistemul de monitorizare al transporturilor de mărfuri (RO e-Transport) și RO e-Factura.
„De exemplu, un camion care apare pe camere fără a avea înregistrare în e-Transport poate fi semnalat automat inspectorilor ANAF”, explică o sursă tehnică implicată în proiect.
Big Brother rutier: peste 10.000 de camere și 24 de centre de comandă
Rețeaua actuală numără peste 10.000 de camere fixe și mobile, distribuite pe tronsoanele de mare circulație. Datele sunt centralizate în 24 de centre regionale de comandă, fiecare dotat cu echipamente de analiză video bazate pe inteligență artificială (AI), capabile să recunoască:
- depășiri ilegale,
- treceri pe roșu,
- opriri neregulamentare,
- folosirea benzii de urgență,
- lipsa centurii de siguranță sau utilizarea telefonului la volan.
Rezultatele sunt transmise automat către polițiștii rutieri, care pot genera procese-verbale electronice fără intervenție umană.
Bucureștiul, oraș-pilot pentru recunoaștere facială în trafic
Un aspect mai puțin discutat, dar confirmat de surse guvernamentale, este testarea tehnologiei de recunoaștere facială în zona centrală a Capitalei, în special pe Magheru, Aviatorilor și Unirii.
Deși oficial autoritățile neagă folosirea acestei funcții, specialiști IT afirmă că sistemul achiziționat de România, produs de o companie europeană, are deja integrată această opțiune, care poate fi activată oricând.
„Tehnologia este acolo. Totul depinde de cadrul legal și de voința politică”, a explicat un expert în securitate cibernetică.
Pe rețelele sociale, reacțiile șoferilor sunt împărțite. Unii salută măsura ca pe o garanție a siguranței rutiere, mai ales pe tronsoanele periculoase precum DN1 sau DN2. Alții o consideră un pas spre „supravegherea totală a cetățeanului”, mai ales în lipsa unor garanții clare privind protecția datelor personale.
„E ok să fim filmați în trafic, dar cine garantează că imaginile nu ajung în altă parte?”, întreabă un șofer din Ploiești pe un forum auto.
Următoarea etapă, planificată pentru primăvara 2026, presupune activarea sistemului de sancționare automată, fără prezența polițistului.
Totodată, guvernul analizează posibilitatea introducerii unui sistem de taxare inteligentă a drumurilor, bazat pe distanța efectiv parcursă, nu pe vignetă fixă, după modelul aplicat în Austria sau Germania.
România intră oficial în era traficului supravegheat inteligent, o combinație între progres tehnologic, disciplină administrativă și, inevitabil, tentația controlului total.
