Într-o lume nebună ca cea a zilelor noastre, nu putem începe decât cu o știre tristă, chiar dacă aceasta nu este una politică. Totul a început vinerea trecută când în pădurea Klánovice, din apropiere de Praga, s-au auzit focuri de armă. Polițiștii chemați la fața locului au găsit două cadavre, al unui bărbat de 32 de ani și al fiicei sale în vârstă de doar două luni. Amândoi au fost împușcați. În ciuda faptului că sute de polițiști au cercetat pădurea, oamenii legii nu au reușit să dea de urma criminalului, înainte de tragedia de la Praga.
Acum, anchetatorii spun că au indicii că Kozak este și autorul crimelor din Klánovice și cred că acesta și-a ales victimele la întâmplare. Joi 21 decembrie dimineața, Kozak, un student de 24 de ani, și-a ucis tatăl și apoi a plecat spre Praga. Acolo, a deschis focul la Universitatea Carolină din Praga și a ucis cel puțin 14 oameni. El era student la Facultatea de Arte în cadrul aceleiași instituții. Kozak s-a sinucis când polițiștii s-au apropiat pe el. David Kozak este descris de cunoscuți drept singuratic și introvertit. El avea însă un canal pe Telegram în care spunea că vrea să comită crime în masă și să se sinucidă. „Întotdeauna am vrut să ucid, am crezut că voi deveni un maniac în viitor”, a scris studentul. Într-o altă postare, el a scris că se simte urât, urăște întreaga lume și vrea să provoace cât mai multă durere. Kozak și-a făcut public canalul de Telegram joi, când a comis și masacrul de la Universitate. „Vreau să trag în școli și, posibil, să mă sinucid”, a scris tânărul de 24 de ani într-o postare înfricoșătoare.
Pe canalul său de Telegram, Kozak l-a lăudat pe „Ilznaz”, despre care se crede că este Ilznaz Galyaviev, de 19 ani, care a ucis nouă persoane într-un atac armat din 2021, în fosta lui școală din Kazan, Rusia. „Când Ilznaz a atacat, mi-am dat seama că este mult mai eficient să comiți crime în masă decât în serie”, a scris el. De asemenea, a avut cuvinte de laudă și despre Alina Afanaskina, autoarea altui atac dintr-o școală din Rusia, despre care a spus că „l-a ajutat foarte mult”. La începutul acestei luni, Afanaskina, de 14 ani, a împușcat mortal un alt elev și a rănit alți cinci cu pușca tatălui ei, după care s-a sinucis. Atacul a avut loc în orașul Briansk.
*****
Războiul Rusiei în Ucraina continuă cu clasicele „noutăți” ale Rusiei asupra numărului de drone ucrainene, doborâte zilnic deasupra Rusiei de către apărarea antiaeriană rusă. În acelasi timp, Olanda anunța că va livra Ucrainei, pentru început, 18 avioane de luptă F-16 pentru a o ajuta în lupta sa împotriva invaziei ruse.
„Livrarea de avioane F-16 este unul dintre cele mai importante elemente ale acordurilor încheiate cu privire la sprijinul militar pentru Ucraina”, a precizat premierul Mark Rutte. Livrarea avioanelor de vânătoare este încă în aşteptarea unei licenţe de export din partea Ministerului olandez de Externe şi a îndeplinirii criteriilor privind personalul şi infrastructura din Ucraina, a adăugat Rutte, fără a oferi un calendar exact pentru aceste decizii. Însă anunţul a făcut posibilă rezervarea de fonduri şi alocarea de oameni pentru a pregăti avioanele pentru livrare, a arătat guvernul de la Haga.
Luna trecută, Olanda a trimis primele avioane F-16 – care sunt fabricate în SUA – către noua facilitate de pregătire pentru piloţii şi personalul ucraineni din România. Danemarca, Norvegia şi Belgia au anunţat, de asemenea, că vor da avioane F-16 Ucrainei, după ce guvernul american a aprobat trimiterea acestora către Ucraina imediat ce se va finaliza pregătirea adecvată a piloţilor ucraineni.
În același context, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg spunea că „Rusia a pierdut Ucraina pentru totdeauna ca rezultat al războiului şi nu va fi capabilă să-şi atingă obiectivele militare, în ciuda unui efort masiv al armatei sale făcut după invadarea Ucrainei în februarie anul trecut”. „Întregul obiectiv al acestei invazii a fost de a împiedica Ucraina să se îndrepte spre NATO şi Uniunea Europeană. Ucraina este acum mai aproape ca oricând de NATO şi de Uniunea Europeană. Aceasta este o mare înfrângere strategică pentru Rusia”, a declarat Stoltenberg.
„Preşedintele Putin a pierdut Ucraina pentru totdeauna”, a accentuat înalta oficialitate a Alianţei Nord-Atlantice, referindu-se la faptul că timp de decenii Rusia a privit Ucraina ca parte a sferei sale de influenţă. Pe de altă parte, Stoltenberg a remarcat că Rusia plăteşte deja un preţ ridicat pentru războiul lansat contra ţării vecine. „Rusia a pierdut sute de avioane, mii de tancuri şi 300.000 de militari. Economia rusă a slăbit. Rusia este mai izolată politic.” Totuşi, Jens Stoltenberg a avertizat că războiul va mai dura, adăugând că nu există semnale că Putin îşi va schimba atitudinea, chiar şi după previzibila sa realegere la viitoarele alegeri prezidenţiale ruse din 17 martie 2024.
*****
Statele Unite au lucrat la un nou plan pentru războiul din Ucraina, care se bazează pe faptul că armata ucraineană trebuie să reziste ofensivelor rusești până în 2025. Strategia americanilor, numită „hold-and-build” (rezistă și înarmează-te), ar putea permite Ucrainei să-și intensifice capacitățile interne de producție de arme anul viitor pentru a produce mai multe drone și rachete cu rază lungă de acțiune. Cu suficiente arme, unii generali din armata americană cred că armata Ucrainei ar putea aduce Rusia la masa negocierilor la sfârșitul anului 2024 sau în 2025. Doar aproximativ 4,4 miliarde de dolari au rămas pentru sprijinul Kievului din rezervele Departamentului de Apărare, a confirmat săptămâna trecută purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul Pat Ryder. Administrația Biden va anunța un ultim pachet de ajutor pentru Ucraina înainte de sfârșitul anului, a declarat luni, purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe, John Kirby. Între timp, Ucraina a luat măsuri pentru a-și intensifica capacitățile de producție internă prin intensificarea producției de obuze, creșterea producției de muniție și drone folosind producători locali. Cu toate acestea, rămâne neclar dacă acest lucru va fi suficient pentru a compensa scăderea ajutorului SUA și UE. Analiștii militari au avertizat că dacă finanțarea SUA se va epuiza, Ucraina va pierde împotriva Rusiei, crescând îngrijorările în rândul aliaților că dacă Ucraina va fi cucerită, Moscova ar putea ataca o țară NATO. Noul plan de război al Rusiei până în 2026 Kievul și aliații se așteaptă ca în lunii următoare rușii să își intensifice atacurile, încercând să cucerească noi teritorii din Ucraina.
*****
Un raport recent al serviciilor de informații germane, citat de BILD, arată că Rusia intenționează să continue războiul până cel puțin în 2026 și vrea să captureze zone semnificative din regiunile Zaporojie, Harkov și Dnepropetrovsk. Ucrainenii trec la apărare activă Rusia și Ucraina se confruntă cu o campanie de iarnă care pare să fie la fel de brutală ca cea de anul trecut, iar forțele ruse sunt cele care au luat inițiativa pe o porțiune largă a liniei frontului de est și se pare că o vor păstra și la începutul anului viitor. Pe măsură ce Ucraina se luptă cu tensiunile politice interne, amenințarea întreruperii ajutorului militarului occidental și conștientizarea eșecului contraofensivei de vară, au început să se ridice întrebări cu privire la pregătirea Ucrainei pentru o lungă luptă defensivă. La Kiev a fost înființat un grup de lucru pentru pregătirea unor linii defensive asemănătoare „liniei Surovikin” a rușilor. În ciuda întârzierii, decizia conducerii ucrainene de a începe în sfârșit să lucreze sistematic la linii defensive fortificate dă speranța că Ucraina va putea rezista mai bine la ceea ce ar putea fi luni de operațiuni ofensive rusești. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă, la Kiev, că armata ucraineană a cerut mobilizarea a 450.000-500.000 de persoane suplimentare dar că nu a luat o decizie definitivă în acest sens.
*****
Dupa cum intr-un articol anterior apreciam, Preşedintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi, care se află la putere din 2014, a fost reales în funcție cu 89,6% dintre voturile exprimate. Acesta obţine astfel un nou mandat de 6 ani, anunţă luni Autoritatea Electorală egipteană, citată de AFP. Cu toate acestea, după mai bine de un deceniu de când generalul el-Sisi se află la putere, economia s-a prăbușit, în contextul în care țara a cheltuit sume uriașe pentru proiecte de infrastructură spectaculoase, de care egiptenii nu se bucură, din cauza sărăciei generalizate.
În același timp tensiunea în Orientul Mijlociu crește la cote inimaginabile, după ce o rachetă a căzut pe un spital din orașul Gaza. Cel puțin 470 de oameni au murit, spun oficiali din Fâșia Gaza. Armata israeliană susține că racheta a fost lansată de Jihadul Islamic, a doua organizație teroristă din teritoriul palestinian, și că ar fi căzut din greșeală lângă spital. Tragedia amenință să arunce întreaga lume într-o spirală a violenței. În Cisiordania, la Ramallah, au fost proteste. Hezbollah, gruparea teroristă din Liban, a făcut apel la o zi a mâniei.
Președintele american Joe Biden a declarat că a vorbit cu președintele egiptean Abdel Fattah el-Sisi, discuție în urma căreia cei doi șefi de stat au agreat ca ajutorul pentru civilii din Gaza „să continue”, informează CNN. Liderul egiptean a fost de acord cu deschiderea punctului de trecere de la Rafah, dintre Fâșia Gaza și Egipt pentru a permite convoaielor cu ajutoare umanitare să ajungă la civilii palestinieni, conform BBC. Declarația a fost făcută de Biden la bordul avionului US Air Force One, în timpul unei escale pentru alimentare în Germania, în zborul de la Tel Aviv spre Washington, după vizita făcută de Biden în Israel miercuri.
Comisarul Uniunii Europene (UE) pentru piața internă, Thierry Breton, a declarat miercuri că a cerut platformelor de socializare să se pregătească pentru riscul „execuțiilor transmise în direct” de către Hamas, astfel încât cetățenii să fie protejați. „Ca parte a interacțiunilor noastre cu platformele, le-am cerut în mod special să se pregătească pentru riscul de execuții transmise în direct de Hamas, un risc iminent de care trebuie să ne protejăm cetățenii, și căutăm asigurări că platformele sunt bine pregătite pentru astfel de posibilități”, a spus Breton într-un discurs la Parlamentul European.
Cel puțin nouă rachete trase din Liban au căzut în nordul Israelului, a anunțat miercuri armata israeliană (IDF). Patru rachete au fost interceptate de forțele de apărare israeliene, se arată în comunicatul IDF. De asemenea, mai multe rachete antitanc au fost trase asupra forțelor israeliene în zone de lângă localitățile Metula, Malkia și Manara. „Israelul a răspuns cu focuri trase în direcția de unde au fost lansate rachetele”, se mai arată în comunicat.
Gruparea șiită Hezbollah a confirmat miercuri că a lansat rachete antitanc asupra localităților Manara și Rosh Hanikra, siutate la granița cu Libanul.
Hamas spune că va mai elibera ostatici atunci când Israelul va pune capăt războiului. De asemenea, SUA spun că au loc negocieri „serioase” la Cairo privind un nou armistițiu. Între timp, armata israeliană a anunţat miercuri că a descoperit în oraşul Gaza o reţea de tuneluri folosite de lideri importanţi ai mişcării palestiniene Hamas. Mai mult, Israelul a ordonat, miercuri, evacuarea unei zone largi din oraşul Khan Yunis, cel mai mare din sudul Fâşiei Gaza, unde s-au refugiat numeroşi palestinieni strămutaţi din cauza conflictului.
Atacurile cu drone și rachete lansate de gruparea Houthi au venit ca o reacție la războiul din Gaza dintre Israel și Hamas, dar acum sunt temeri tot mai mari că întreaga economie a lumii ar putea fi perturbată din cauză că vasele comerciale sunt forțate să găsească rute ocolitoare. Secretarul american al Apărării, Lloyd Austin, a transmis marți în timpul unei videoconferințe cu 43 de țări, UE și NATO că „atacurile au afectat deja economia globală și vor continua să amenințe transportul maritim de mărfuri dacă comunitatea internațională nu se reunește pentru a aborda problema în mod colectiv”. SUA au anunțat săptămâna aceasta că au lansat operațiunea Prosperity Guardian la care ar trebuie să participe Marea Britanie, Bahrain, Canada, Franța, Italia, Olanda, Norvegia, Seychelles și Spania. Madridul, însă, a declarat că nu va participa.
Grupul islamist șiit face parte din așa-numita „axă a rezistenței” împotriva Israelului și este înarmat de Teheran. Cu ajutorul Iranului, militanții au lansat atacuri directe înspre Israel de la începutul războiului din Gaza, folosind rachete și drone, pe care le-au ațintit asupra stațiunii Eilat de pe litoralul din nordul Mării Roșii. Gruparea Houthi este implicată în războiul civil de lungă durată din Yemen și se luptă împotriva unei forțe de intervenție condusă de Arabia Saudită care îi susține pe adversarii din Yemen ai militanților. După ce au lansat drone și rachete de croazieră asupra Israelului, rebelii și-au mutat ținta asupra vaselor comerciale care ei susțin că ar avea legătură cu Israelul. Houthi au lansat în total în jur de 100 de drone și rachete balistice împotriva a 10 vase comerciale.
La conferința intitulată „Sanctitatea Moscheei Al-Aqsa și responsabilitatea comunității islamice” a fost organizată de o rețea de organizații religioase islamice din Pakistan. Unul dintre invitați, Ismail Haniyeh, liderul biroului politic al Hamas care locuiește în Qatar, a cerut statului nuclear Pakistan să joace un rol mai important în conflictul dintre Israel și Hamas. „Pakistan este o țară puternică. Dacă Pakistanul amenință Israelul, atunci războiul se poate încheia”, a spus Haniyeh. „Avem multe așteptări de la Pakistan. Pakistan poate forța Israelul să se retragă.” Liderul Hamas a mai spus că evreii reprezintă „cel mai mare inamic din lume al musulmanilor”. „În acest război, 20.000 de copii, femei și bărbați ai noștri au fost martirizați. În acest moment, noi distrugem cele mai avansate arme ale Israelului. Sperăm că vom reuși.” La conferință a participat și liderul Hamas Naji Zuhair, care a fost prezent în Pakistan în ultimele săptămâni. Participanții la conferință i-au recunoscut pe luptătorii Hamas ca făcând parte dintr-o „forță politică” ce poartă un „jihad defensiv”.
Subhi Ferwana, considerat principalul finanțator al Hamas, a fost ucis într-o „operațiune țintită” în orașul Rafah, anunță Forțele de Apărare ale Israelului. Marți, din Gaza au fost lansate mai multe rachete spre centrul Israelului, fiind pentru prima dată când zona Tel Aviv devine țintă în ultima săptămână. Israelul s-a arătat deschis pentru o nouă pauză umanitară, dar gruparea Hamas a refuzat negocierile privind eliberarea prizonierilor atât timp cât războiul va continua. De asemenea, ministrul israelian al Apărării a anunțat că operațiunea terestră a armatei se va „extinde în zone suplimentare” din Fâșia Gaza.
*****
Un avion al companiei româneşti de zboruri charter Legend Airlines care transporta 303 pasageri indieni din Emiratele Arabe Unite spre Nicaragua a fost reţinut la sol în Franţa începând de joi din cauza unor suspiciuni de „trafic de persoane”, au anunţat vineri autorităţile franceze şi Parchetul din Paris, care a deschis o anchetă. Această oprire la sol survine în urma unei „sesizări anonime” potrivit căreia avionul „transporta pasageri indieni (…) susceptibili de a fi victime ale traficului de persoane”, a precizat parchetul din Paris pentru AFP, citată de Agerpres. O anchetă este în curs de desfăşurare pentru a stabili dacă există probe care să confirme suspiciunea de trafic de fiinţe umane în cadrul unei bande organizate, infracţiune care se pedepseşte cu 20 de ani de închisoare şi o amendă de trei milioane de euro. Au loc audieri şi verificări privind condiţiile şi destinaţiile transportului pasagerilor. Potrivit unei surse apropiate cazului, care a declarat că avionul a făcut o escală în Franţa pentru realimentare, este posibil ca pasagerii indieni să fi vrut să călătorească în America Centrală pentru a încerca să intre ilegal în Statele Unite sau Canada. Prefectura din Marne (nord-estul Franţei) a indicat că acest zbor, al companiei româneşti Legend Airlines, „a rămas blocat pe pista aeroportului Vatry după aterizarea sa (joi) după-amiază” şi o intervenţie a poliţiei de transport aerian la bord. Prefectura a confirmat pentru AFP că avionul se afla încă la sol vineri după-amiază.
Până săptămâna viitoare, să auzim numai de bine!
