Trei zile la Bruxelles, la EU in My Region – Media Training, m-au făcut să privesc altfel drumurile, lacurile și pădurile din jurul Capitalei.

Cristina Corpaci (Rosentzweig), la Bruxelles, în cadrul programului EU in My Region – Media Training.

La Bruxelles am ajuns pe 23 septembrie, iar după-amiază am avut o vizită ghidată la Casa Istoriei Europene, unde am auzit povestea unui continent care a învățat, cu greu și în timp, să-și țină laolaltă regiunile. A doua zi, la DG REGIO s-a discutat despre bani, proiecte și priorități. Spre seară am mers pe jos către Parlamentul European, unde, în fața clădirii Altiero Spinelli, într-o sală cu pupitre și microfoane și printre steagurile statelor membre, am ținut o clipă în mână tricolorul. Vineri, în sala de presă a Comisiei Europene, la Berlaymont, am văzut cât de repede se întorc deciziile luate la Bruxelles spre cetățenii europeni.

Tricolorul printre steagurile statelor membre.

Am fost invitată de DG REGIO la EU in My Region – Media Training, un program pentru jurnaliști și profesioniști din comunicare. Între 23 și 25 septembrie am ascultat prezentări despre politica de coeziune și despre Interreg, am stat de vorbă cu reprezentanții României, din birourile geografice ale Comisiei, Mariana Iusco și Alexandru Coca, și am aflat cum se citesc datele deschise ale coeziunii și cum se caută proiectele pe Kohesio.

Am urmărit, din partea unor direcții generale diferite, cum se leagă politica regională de climă, de mediu și de conectivitate. Sesiunea dedicată politicii climatice a Uniunii a pornit de la întrebări pe care ar trebui să și le pună orice jurnalist, despre felul în care se schimbă clima Europei, despre cum răspunde Uniunea și despre cum recunoaștem dezinformarea climatică.

După acest training mi-am pus întrebarea: poate Ilfovul să transforme apropierea de Capitală într-un avantaj pentru transport, turism și dezvoltare locală?

Ce înseamnă „regiune dezvoltată” pe hărțile de la Bruxelles

Într-una dintre prezentări, Comisia a colorat Europa în trei nuanțe, după PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare: regiunile cel mai puțin dezvoltate, sub 75% din media Uniunii, cele de tranziție, între 75% și 100%, și cele mai dezvoltate, care ating sau depășesc media.

Pe hartă, în mijlocul roșului care acoperă aproape toată România, se vede o singură pată galbenă, mică și ușor de ratat: regiunea București–Ilfov. Potrivit Agenției pentru Dezvoltare Regională București–Ilfov, ea numără aproximativ 2,63 milioane de locuitori, se întinde pe 1.804 kilometri pătrați și este cea mai dezvoltată din România, cu un PIB pe locuitor care a ajuns în 2023 la 190% din media UE27, de la 116% în 2009.

Regiunile Europei, după nivelul de dezvoltare. Sursa: Comisia Europeană, REGIOgis, prezentare din cadrul EU in My Region – Media Training.

Grafic 1 – PIB București–Ilfov față de media UE27. Sursa: ADR București–Ilfov, date Eurostat.

Cifra spune multe despre forța economică a regiunii, dar tace despre lucrurile pe care le simțim în fiecare zi, despre cât timp pierdem în trafic, despre ce alternative avem la mașină și despre dacă un loc aflat la câțiva kilometri de Capitală poate deveni, într-o bună zi, o destinație.

Bucureștiul, poarta; Ilfovul, destinația

Să ne imaginăm un turist care aterizează la Otopeni pentru două zile. După ce străbate Centrul Vechi, intră într-un muzeu și apoi, pe hartă, caută ceva care să-l scoată din ritmul orașului, descoperind Mogoșoaia, Snagovul, Buftea și Cernica, adică lacuri, păduri, obiective istorice și zone de agrement, toate la o distanță la care Capitala încă se vede în urmă.

Între a avea ceva de văzut și a avea o destinație este însă o diferență pe care o hotărăște un singur lucru, anume cât de ușor ajunge omul acolo și cât de multe motive găsește să rămână mai mult decât durează o fotografie făcută în grabă. În clipa aceea transportul încetează să fie doar transport și devine parte din experiența turistică.

Cele cinci obiective europene și drumul lor până în Ilfov

Politica de coeziune 2021–2027 se sprijină pe cinci obiective, o Europă mai competitivă și mai inteligentă, mai verde și cu emisii scăzute de carbon, mai conectată, mai socială și mai aproape de cetățeni. Două ating direct tema noastră: „Europa mai conectată”, care vorbește despre rețeaua TEN-T durabilă și despre conectivitatea regională, și „Europa mai aproape de cetățeni”, care privește dezvoltarea durabilă a zonelor urbane și rurale, precum și inițiativele locale.

Cele cinci obiective de politică ale coeziunii 2021–2027. Sursa: Comisia Europeană.

Programul Regional București–Ilfov 2021–2027 așază aceste idei mari în trei priorități cu nume aproape poetice: Prioritatea 4, „O regiune cu mobilitate ridicată”, care cuprinde transportul public curat, mijloacele de transport fără emisii, infrastructura pentru biciclete și pietoni, sistemele inteligente de transport, stațiile de încărcare și soluțiile Park & Ride; Prioritatea 5, „O regiune accesibilă”, care urmărește mobilitatea regională, legătura cu rețeaua TEN-T, modernizarea drumurilor județene și decongestionarea traficului; și Prioritatea 7, „O regiune atractivă”, dedicată patrimoniului cultural, infrastructurilor culturale, valorificării potențialului turistic, agrementului, timpului liber și sportului.

Pentru Ilfov, abordarea cuprinde și orașele, prin investiții urbane integrate, și localitățile rurale, prin investiții rurale integrate. Este un detaliu care contează, pentru că turismul din jurul Capitalei nu înseamnă doar câteva obiective cunoscute, ci o rețea de experiențe, o vizită la un loc cu istorie, o plimbare pe malul unui lac, o masă într-un restaurant local, o tură cu bicicleta pe un drum care, până nu demult, nu exista. În 2025, Comitetul de Monitorizare al programului a discutat inclusiv investiții în infrastructuri de agrement, timp liber, sport și interacțiune socială, precum și în conservarea și valorificarea patrimoniului cultural din afara zonelor urbane.

Regula de la Bruxelles care îți spune pe ce poți cheltui

Un alt slide de la DG REGIO, numit „Thematic concentration”, mi s-a părut piesa care lipsea din puzzle, pentru că arată că banii coeziunii nu se împart oricum, după gustul fiecărei regiuni. Toate regiunile și toate statele membre trebuie să dedice cel puțin 30% din alocarea lor obiectivului „Europa mai verde”, pentru țintele climatice. Mai departe, regula depinde de cât de prosperă este regiunea: cele mai dezvoltate trebuie să pună cel puțin 85% din alocare în primele două obiective, o Europă mai inteligentă și una mai verde, regiunile de tranziție cel puțin 40% în primul, iar cele mai puțin dezvoltate cel puțin 25% tot în primul.

Regula concentrării tematice. Sursa: Comisia Europeană.

București–Ilfov, singura pată galbenă de pe harta României, face parte din prima categorie, ceea ce înseamnă că o parte foarte mare din alocarea regiunii trebuie să meargă spre inovare, digitalizare și tranziția verde. Mobilitatea curată din Prioritatea 4, cu transport public nepoluant, piste de biciclete și stații de încărcare, se potrivește firesc în această direcție, iar întrebarea pentru Ilfov este cum se leagă ea, pe teren, de accesibilitate și de turism.

Cât de mare este miza financiară

La Bruxelles ne-a fost arătat portalul Cohesion Open Data, cu patru file, una pentru banii planificați, una pentru cei implementați, una pentru plățile Uniunii și una pentru realizări. La 24 septembrie, bugetul total al politicii de coeziune 2021–2027, cu tot cu cofinanțarea națională, era de aproximativ 512 miliarde de euro, împărțit între FEDR, cu 58,5%, FSE+, cu 27,1%, Fondul de Coeziune, cu 9,3%, și Fondul pentru o Tranziție Justă, cu 5,1%.

Într-un alt grafic, cu bugetul pe țări, România apare pe locul al patrulea, după Polonia, Italia și Spania, cu aproape 42 de miliarde de euro, adică puțin peste 8% din total, dintre care 24,85 miliarde vin din FEDR, 8,52 miliarde din FSE+, 6,07 miliarde din Fondul de Coeziune și 2,53 miliarde din Fondul pentru o Tranziție Justă. Fondul de Coeziune, folosit mai ales pentru transport și mediu, cântărește la noi circa 14,5% din buget, față de 9,3% în media Uniunii, o diferență care spune ceva despre nevoile unei țări care încă are de construit drumuri, rețele și stații de epurare.

Bugetul politicii de coeziune 2021–2027, pe țări și fonduri. Sursa: Cohesion Open Data Platform, Comisia Europeană.

Din acest ocean de cifre, regiunea București–Ilfov are propriul program, care, în structura raportată de ADRBI în Annual Performance Review 2023, avea o valoare totală de aproximativ 1,47 miliarde de euro, din care circa 586,6 milioane de euro erau finanțare europeană, iar restul cofinanțare națională. Cifrele acestea sunt o fotografie a momentului, nu o hartă definitivă, pentru că Comisia Europeană a aprobat o formă modificată a programului în 2024, iar în 2025 au urmat noi modificări, astfel încât alocările de astăzi pot arăta altfel.

Grafic 2 – Alocările raportate pentru PR București–Ilfov. Sursa: ADR București–Ilfov.

Pentru drumul dintre transport și turism contează mai ales trei priorități, Prioritatea 4 cu circa 287,5 milioane de euro, Prioritatea 5 cu circa 106,25 milioane și Prioritatea 7 cu circa 93,05 milioane.

Grafic 3 – Mobilitate, accesibilitate și atractivitate. Sursa: ADR București–Ilfov.

Banii deciși nu sunt banii cheltuiți

Unul dintre cele mai utile slide-uri pentru un jurnalist s-a numit „Finances Implemented” și arăta, într-o singură privire, cât din banii politicii de coeziune a fost deja hotărât pentru proiecte și cât a fost efectiv cheltuit, cu precizarea, scrisă chiar în titlu, că nu este vorba despre plățile făcute de Uniune, ci despre costul total al proiectelor, cu tot cu cofinanțarea națională. La 30 iunie 2026, din 512,4 miliarde de euro planificați la nivelul Uniunii, proiecte în valoare de 380,8 miliarde, adică 74,3%, erau deja selectate, în timp ce cheltuiți erau 116,7 miliarde, adică 22,8%, iar România se numără, în același grafic, printre țările din frunte la proiectele selectate.

Finanțele implementate în politica de coeziune 2021–2027, date la 30 iunie 2026. Sursa: Cohesion Open Data Platform.

Pentru Ilfov, distanța dintre ce a fost decis și ce a fost cheltuit nu e o simplă diferență de procente, ci drumul întreg dintre un contract semnat și un drum pe care chiar se poate circula, dintre o idee trecută printr-o comisie și o pistă de biciclete pe care cineva își plimbă copilul duminica.

Partea verde: ce s-a finanțat deja în București și Ilfov

Pe Kohesio.eu, platforma Comisiei care adună proiectele finanțate din politica de coeziune, am căutat ce s-a făcut deja în regiune. Regula de 30% pentru obiectivul verde privește ciclul actual, dar proiectele pe care le-am găsit aparțin în mare parte perioadei 2014–2020 și arată ce lasă în urmă o astfel de prioritate. Cele mai mari investiții „verzi” nu sunt pistele de biciclete sau autobuzele electrice, ci infrastructura pe care o vedem rar, dar de care depinde în tăcere viața de zi cu zi: țevile.

Cel mai mare proiect al Municipiului București este reabilitarea sistemului de termoficare, cu 241,8 milioane de euro, din care 205,5 milioane din Fondul de Coeziune, un proiect care urmărea să coboare pierderile din rețea de la 29,8% în 2018 la 22,7% în 2023, într-un sistem care încălzește circa 1,2 milioane de oameni.

Al doilea exemplu ne privește mai de aproape pe noi, cei din Ilfov, pentru că stația de epurare de la Glina, o investiție de 390,4 milioane de euro, din care 196,5 milioane din Fondul de Coeziune, deservește Bucureștiul și localități precum Chiajna, Chitila, Jilava, Mogoșoaia, Otopeni, Pantelimon, Popești-Leordeni și Voluntari. Pentru lacurile și pădurile care ar putea deveni destinații, apa curată, întoarsă în natură după ce a fost epurată, contează la fel de mult ca drumul care duce până la ele. Tot Kohesio listează și proiectul regional de apă și canalizare din Ilfov, cu o primă etapă de 315,7 milioane de euro în perioada 2014–2020 și o a doua etapă de 242,1 milioane de euro, derulată între 2020 și 2027.

În total, Municipiul București apare pe Kohesio ca beneficiar a 19 proiecte, cu 718,5 milioane de euro buget total și 599,6 milioane de euro contribuție europeană.

O zi în Ilfov, văzută din perspectiva economiei locale

Dimineața, un turist pleacă din București spre o localitate din Ilfov, vizitează un loc cu istorie, ia prânzul la un restaurant local, apoi se plimbă printr-o zonă de agrement sau închiriază o bicicletă. Seara se întoarce în Capitală cu sentimentul unei zile reușite, în timp ce pentru economia locală aceeași zi înseamnă transport, masă, bilete, activități și, dacă excursia se prelungește într-un weekend, poate chiar o noapte de cazare. Miza nu este doar să fie vizitatori, ci să-i faci să rămână, pentru că un obiectiv izolat rămâne o simplă atracție, în timp ce mai multe obiective legate prin drumuri, transport public, piste de biciclete, servicii și promovare pot deveni, încet și cu răbdare, o destinație.

Unde poți verifica singur ce se întâmplă cu banii

Unul dintre ultimele slide-uri pe care le-am văzut la Bruxelles s-a numit „Where to find what?” și a fost, pentru un jurnalist, poate cel mai prețios, pentru că indică locurile în care banii europeni încetează să mai fie abstracți: InfoRegio pentru informații despre politica regională, Kohesio.eu pentru proiectele finanțate, Cohesion Open Data Platform pentru datele despre finanțări și indicatori și Eurobarometrul pentru felul în care oamenii cunosc și percep aceste investiții. Fiecare primar, fiecare consilier și fiecare localnic din Ilfov poate deschide aceste pagini și poate vedea ce s-a finanțat, unde și cu cât, iar transparența aceasta face, ea însăși, parte din politica de coeziune.

„Where to find what?” – unde găsești informații despre banii coeziunii. Sursa: Comisia Europeană.

De la Bruxelles la un drum din Ilfov

La Bruxelles, politica de coeziune se rostește în programe, priorități și indicatori, dar privită dintr-o localitate din Ilfov ea capătă forma simplă a unui drum pe care ajungi mai repede, a unui autobuz sau a unui tren care te apropie de destinație, a unei piste de biciclete sigure, a unui parc, a unui obiectiv restaurat și a unei afaceri locale care primește turiști. Una dintre lecțiile acestor trei zile este că dezvoltarea nu apare neapărat dintr-un singur proiect spectaculos, ci din clipa în care mai multe investiții încep să lucreze împreună, ca niște ape mici care, adunate, fac un râu.

Într-o sală a Parlamentului European, la Bruxelles.

Fondurile europene pot crea cadrul, autoritățile locale trebuie să-l transforme în proiecte, iar proiectele trebuie, în cele din urmă, să devină locuri și experiențe pe care oamenii chiar să le folosească. Pentru turistul care aterizează la Otopeni și se uită pe hartă către împrejurimile Bucureștiului, întrebarea nu mai este dacă există ceva de văzut în Ilfov, ci cât de ușor poate ajunge acolo.

„Democracy in Action”, în fața Parlamentului European.

Surse: Agenția pentru Dezvoltare Regională București–Ilfov; Programul Regional București–Ilfov 2021–2027; Annual Performance Review 2023; date Eurostat citate de ADR București–Ilfov; Kohesio.eu; Inforegio (Comisia Europeană); prezentările Comisiei Europene din cadrul EU in My Region – Media Training (Cohesion Open Data Platform, date din 30 iunie și 24 septembrie 2026).

Ilfov, the Next Destination? How EU Funds Could Transform Transport and Tourism Around Bucharest

Cristina Corpaci (Rosentzweig)

Three days in Brussels, at EU in My Region – Media Training, made me look differently at the roads, lakes and forests surrounding Romania’s capital.

Cristina Corpaci (Rosentzweig), in Brussels, during the EU in My Region – Media Training programme.

I arrived in Brussels on September 23. That afternoon, we had a guided visit to the House of European History, where we heard the story of a continent that had learned, painfully and over time, how to keep its regions together. The following day, at DG REGIO, we talked about money, projects and priorities. In the evening, we walked towards the European Parliament, where, in front of the Altiero Spinelli building, in a room filled with desks and microphones and surrounded by the flags of the member states, I held the Romanian tricolour in my hand for a moment. On Friday, in the European Commission’s press room at the Berlaymont, I saw just how quickly decisions made in Brussels eventually reach European citizens.

The Romanian tricolour among the flags of the EU member states.

I was invited by DG REGIO to EU in My Region – Media Training, a programme for journalists and communication professionals. Between September 23 and 25, I attended presentations on cohesion policy and Interreg, spoke with Romania’s representatives from the European Commission’s geographical desks, Mariana Iusco and Alexandru Coca, and learned how to read open cohesion data and search for projects on Kohesio.

I also followed, through presentations from different Directorates-General, how regional policy connects with climate, the environment and connectivity. The session dedicated to the European Union’s climate policy started with questions every journalist should be asking: how Europe’s climate is changing, how the European Union is responding and how we can recognise climate disinformation.

After this training, I found myself asking a question: can Ilfov turn its proximity to Bucharest into an advantage for transport, tourism and local development?

What Does a “Developed Region” Mean on the Maps in Brussels?

In one of the presentations, the European Commission divided Europe into three shades according to GDP per capita at purchasing power parity: less developed regions, below 75% of the EU average; transition regions, between 75% and 100%; and more developed regions, which reach or exceed the EU average.

On the map, in the middle of the red covering almost the whole of Romania, there is a single small yellow patch, easy to overlook: the Bucharest–Ilfov region. According to the Bucharest–Ilfov Regional Development Agency, the region has approximately 2.63 million inhabitants, covers 1,804 square kilometres and is the most developed region in Romania, with GDP per capita reaching 190% of the EU27 average in 2023, up from 116% in 2009.

Europe’s regions according to their level of development. Source: European Commission, REGIOgis, presentation during EU in My Region – Media Training.

Chart 1 – Bucharest–Ilfov GDP compared with the EU27 average. Source: Bucharest–Ilfov Regional Development Agency, Eurostat data.

The figure says a great deal about the region’s economic strength, but it says nothing about the things we experience every day: how much time we lose in traffic, what alternatives we have to the car, and whether a place only a few kilometres from the capital could one day become a destination in its own right.

Bucharest, the Gateway; Ilfov, the Destination

Imagine a tourist landing at Otopeni for two days. After exploring the Old Town and visiting a museum, they look at the map for something that might take them away from the rhythm of the city and discover Mogoșoaia, Snagov, Buftea and Cernica — lakes, forests, historic landmarks and leisure areas, all close enough that Bucharest is still visible in the distance.

There is, however, a difference between having something worth seeing and having a destination. That difference is determined by one thing: how easily people can get there and how many reasons they have to stay longer than it takes to take a quick photograph. At that point, transport stops being just transport and becomes part of the tourist experience.

The Five European Policy Objectives and Their Journey to Ilfov

The 2021–2027 Cohesion Policy is built around five objectives: a more competitive and smarter Europe, a greener and low-carbon Europe, a more connected Europe, a more social Europe and a Europe closer to its citizens.

Two of these directly touch on our subject: “A more connected Europe,” which focuses on sustainable TEN-T networks and regional connectivity, and “A Europe closer to citizens,” which concerns the sustainable development of urban and rural areas as well as local initiatives.

The five policy objectives of the 2021–2027 Cohesion Policy. Source: European Commission.

The Bucharest–Ilfov Regional Programme 2021–2027 translates these broad ideas into three priorities with almost poetic names.

Priority 4, “A Region with High Mobility,” covers clean public transport, zero-emission transport, cycling and pedestrian infrastructure, intelligent transport systems, charging stations and Park & Ride solutions.

Priority 5, “An Accessible Region,” focuses on regional mobility, connections to the TEN-T network, the modernisation of county roads and traffic decongestion.

Priority 7, “An Attractive Region,” is dedicated to cultural heritage, cultural infrastructure, the development of tourism potential, leisure, free time and sports.

For Ilfov, the approach also includes cities through integrated urban investments and rural communities through integrated rural investments. This matters because tourism around Bucharest is not simply about a few well-known attractions. It is about a network of experiences: a visit to a historic site, a walk beside a lake, lunch at a local restaurant, a bicycle ride along a road that did not exist until recently.

In 2025, the programme’s Monitoring Committee also discussed investments in leisure, free-time, sports and social-interaction infrastructure, as well as the conservation and development of cultural heritage outside urban areas.

The Brussels Rule That Tells You Where the Money Can Go

Another slide presented by DG REGIO, titled “Thematic concentration,” seemed to me like the missing piece of the puzzle. It showed that cohesion funds are not distributed freely, according to each region’s preferences.

All regions and member states must allocate at least 30% of their allocation to the objective of a “greener Europe”, supporting climate targets.

Beyond that, the rule depends on how prosperous a region is. More developed regions must allocate at least 85% of their funding to the first two objectives — a smarter Europe and a greener Europe. Transition regions must allocate at least 40% to the first objective, while less developed regions must allocate at least 25% to the first.

The thematic concentration rule. Source: European Commission.

Bucharest–Ilfov, the only yellow patch on Romania’s map, belongs to the first category. This means that a very large share of the region’s allocation must go towards innovation, digitalisation and the green transition.

Clean mobility under Priority 4 — including low-emission public transport, cycling lanes and charging stations — naturally fits this direction. The question for Ilfov is how these investments connect, on the ground, with accessibility and tourism.

How Big Is the Financial Stake?

In Brussels, we were shown the Cohesion Open Data portal, with four sections: one for planned funding, one for implemented funding, one for EU payments and one for achievements.

As of September 24, the total budget of the 2021–2027 Cohesion Policy, including national co-financing, stood at approximately €512 billion, divided between the European Regional Development Fund, with 58.5%; the European Social Fund Plus, with 27.1%; the Cohesion Fund, with 9.3%; and the Just Transition Fund, with 5.1%.

In another chart showing the budget by country, Romania appeared in fourth place, after Poland, Italy and Spain, with almost €42 billion, or slightly more than 8% of the total.

Of this amount, €24.85 billion comes from the ERDF, €8.52 billion from the ESF+, €6.07 billion from the Cohesion Fund and €2.53 billion from the Just Transition Fund.

The Cohesion Fund, used mainly for transport and environmental projects, accounts for approximately 14.5% of Romania’s budget, compared with 9.3% across the European Union — a difference that says something about the needs of a country that still has roads, networks and wastewater treatment facilities to build.

The 2021–2027 Cohesion Policy budget by country and fund. Source: Cohesion Open Data Platform, European Commission.

The Bucharest–Ilfov region has its own programme. According to the structure reported by the Bucharest–Ilfov Regional Development Agency in its Annual Performance Review 2023, the programme had a total value of approximately €1.47 billion, of which around €586.6 million represented European funding, with the remainder coming from national co-financing.

These figures are a snapshot in time, not a definitive map, because the European Commission approved a modified version of the programme in 2024, followed by further changes in 2025. Current allocations may therefore look different.

Chart 2 – Reported allocations for the Bucharest–Ilfov Regional Programme. Source: Bucharest–Ilfov Regional Development Agency.

For the connection between transport and tourism, three priorities matter most: Priority 4, with approximately €287.5 million; Priority 5, with around €106.25 million; and Priority 7, with approximately €93.05 million.

Chart 3 – Mobility, accessibility and attractiveness. Source: Bucharest–Ilfov Regional Development Agency.

Money Allocated Is Not Money Spent

One of the most useful slides for a journalist was titled “Finances Implemented.” At a glance, it showed how much of the Cohesion Policy funding had already been committed to projects and how much had actually been spent.

The slide specifically noted that these figures referred not to payments made by the European Union, but to the total cost of projects, including national co-financing.

As of June 30, 2026, out of €512.4 billion planned at EU level, projects worth €380.8 billion, or 74.3%, had already been selected, while €116.7 billion, or 22.8%, had been spent.

Romania was among the countries at the top of the chart in terms of selected projects.

Cohesion Policy finances implemented, data as of June 30, 2026. Source: Cohesion Open Data Platform.

For Ilfov, the distance between what has been decided and what has actually been spent is not simply a difference between percentages. It is the entire journey between a signed contract and a road people can actually use, between an idea approved by a committee and a cycling lane where someone takes their child for a Sunday ride.

The Green Side: What Has Already Been Funded in Bucharest and Ilfov

On Kohesio.eu, the European Commission’s platform bringing together projects financed through Cohesion Policy, I looked at what has already been done in the region.

The 30% rule for the green objective applies to the current programming period, but many of the projects I found belong to the 2014–2020 period and show what such a priority can leave behind.

The largest “green” investments are not necessarily bicycle lanes or electric buses, but infrastructure we rarely see and yet quietly depend on every day: pipes.

The largest project in Bucharest is the rehabilitation of the district heating system, with a total investment of €241.8 million, including €205.5 million from the Cohesion Fund.

The project aimed to reduce network losses from 29.8% in 2018 to 22.7% in 2023 in a system that provides heating to approximately 1.2 million people.

The second example concerns us more directly in Ilfov. The Glina wastewater treatment plant, an investment of €390.4 million, including €196.5 million from the Cohesion Fund, serves Bucharest and communities such as Chiajna, Chitila, Jilava, Mogoșoaia, Otopeni, Pantelimon, Popești-Leordeni and Voluntari.

For the lakes and forests that could become tourist destinations, clean water returned to nature after treatment matters just as much as the road leading there.

Kohesio also lists the regional water and wastewater project in Ilfov, with a first stage worth €315.7 million during 2014–2020 and a second stage worth €242.1 million, implemented between 2020 and 2027.

Overall, the Municipality of Bucharest appears on Kohesio as the beneficiary of 19 projects, with a total budget of €718.5 million and €599.6 million in European funding.

A Day in Ilfov, Seen Through the Lens of the Local Economy

In the morning, a tourist leaves Bucharest for a community in Ilfov, visits a historic site, has lunch at a local restaurant, then walks through a leisure area or rents a bicycle.

In the evening, they return to the capital with the feeling of having had a successful day.

For the local economy, that same day means transport, food, tickets, activities and, if the trip turns into a weekend, perhaps even a night in a hotel or guesthouse.

The goal is not simply to have visitors, but to make them stay.

An isolated attraction remains just that — an attraction. Several attractions connected by roads, public transport, cycling infrastructure, services and promotion can gradually, and with patience, become a destination.

Where You Can Check for Yourself What Is Happening with the Money

One of the final slides we saw in Brussels was titled “Where to find what?”

For a journalist, it was perhaps the most valuable one because it points towards the places where European money stops being an abstraction.

InfoRegio provides information about regional policy.

Kohesio.eu contains information about funded projects.

The Cohesion Open Data Platform provides data on funding and indicators.

And the Eurobarometer shows how people know about and perceive these investments.

Every mayor, councillor and resident of Ilfov can open these platforms and see what has been funded, where and for how much.

That transparency is itself part of Cohesion Policy.

“Where to find what?” – where to find information about Cohesion Policy funding. Source: European Commission.

From Brussels to a Road in Ilfov

In Brussels, Cohesion Policy is expressed through programmes, priorities and indicators.

But viewed from a community in Ilfov, it takes the simple form of a road that allows you to arrive faster, a bus or train that brings you closer to a destination, a safe cycling lane, a park, a restored landmark or a local business receiving tourists.

One of the lessons of these three days is that development does not necessarily emerge from a single spectacular project. Sometimes it appears when several investments begin working together, like small streams that eventually join to form a river.

Inside a room at the European Parliament in Brussels.

European funds can create the framework. Local authorities have to turn that framework into projects, and those projects must eventually become places and experiences that people actually use.

For the tourist landing at Otopeni and looking at the area around Bucharest on a map, the question is no longer whether there is something worth seeing in Ilfov.

The question is how easily they can get there.

“Democracy in Action”, in front of the European Parliament.

European funds can create the framework, local authorities must turn it into projects, and those projects must ultimately become places and experiences that people actually use.

For the tourist landing at Otopeni and looking at the area surrounding Bucharest on a map, the question is no longer whether there is something to see in Ilfov, but how easily they can get there.

Sources: Bucharest–Ilfov Regional Development Agency; Bucharest–Ilfov Regional Programme 2021–2027; Annual Performance Review 2023; Eurostat data cited by the Bucharest–Ilfov Regional Development Agency; Kohesio.eu; InfoRegio (European Commission); European Commission presentations from EU in My Region – Media Training (Cohesion Open Data Platform, data from June 30 and September 24, 2026).

About The Author