Echinocțiul de toamnă din 2026. Obiceiuri și tradiții
Echinocțiul de toamnă din 2026 are loc miercuri, 23 septembrie, la ora 03:05, ora României, și marchează începutul toamnei astronomice.

Fenomenul se produce în noaptea de 22 spre 23 septembrie și reprezintă unul dintre cele patru momente importante ale anului astronomic, alături de echinocțiul de primăvară și cele două solstiții.
Data echinocțiului nu este fixă de la un an la altul. Acesta se produce, de regulă, pe 22 sau 23 septembrie, deoarece durata anului calendaristic nu coincide perfect cu timpul necesar Pământului pentru a parcurge o orbită în jurul Soarelui. În 2026, în România, fenomenul are loc pe 23 septembrie.
Tradiții și obiceiuri de echinocțiul de toamnă în lume
Echinocțiul de toamnă este asociat cu numeroase tradiții și obiceiuri în diferite părți ale lumii. În Japonia, această perioadă este dedicată în special comemorării strămoșilor, în timp ce la Stonehenge, în Anglia, oamenii se adună pentru a urmări răsăritul. În Mexic, echinocțiul atrage vizitatori la Chichén Itzá, unde un joc de lumini și umbre creează un efect spectaculos pe piramida El Castillo.
Sărbătoare dedicată strămoșilor
În Japonia, echinocțiul de toamnă este sărbătoare națională și este strâns legat de respectul față de cei trecuți în neființă. În această perioadă se desfășoară Higan, o tradiție budistă care durează șapte zile: ziua echinocțiului, cele trei zile precedente și cele trei zile care urmează.
Multe familii japoneze vizitează mormintele rudelor, le curăță, duc flori și aprind bețișoare parfumate. Obiceiul este asociat cu reculegerea și amintirea celor dragi. În tradiția budistă, vestul, direcția în care apune Soarele, este legat de Tărâmul Pur.
Un preparat specific acestei perioade este ohagi, realizat din orez și pastă dulce de fasole roșie. Acesta poate fi oferit în memoria strămoșilor. Unele familii păstrează obiceiul de a îngriji și altarul familial și de a pregăti mici ofrande. Higan este, de asemenea, un prilej de a reflecta asupra bunătății, respectului și grijii față de ceilalți.
Răsăritul de la Stonehenge
În Anglia, Stonehenge atrage vizitatori și în perioada echinocțiului de toamnă. Oamenii vin la monumentul preistoric pentru a urmări răsăritul și pentru a marca simbolic schimbarea anotimpului. Pentru unii participanți, momentul are și o semnificație spirituală.
Stonehenge este cunoscut mai ales pentru legătura sa cu solstițiile, însă și echinocțiile reprezintă ocazii de interes pentru cei pasionați de astronomie, istorie și tradiții. Vizitatorii se adună pentru a observa lumina dimineții și pentru a întâmpina începutul unui nou anotimp.
Fenomenul „coborârii lui Kukulcán”
În Mexic, echinocțiul de toamnă atrage numeroși turiști la Chichén Itzá, sit arheologic celebru pentru piramida El Castillo. În apropierea echinocțiului, jocul de lumini și umbre de pe una dintre laturile construcției creează un efect vizual asemănător unui șarpe care pare să coboare de-a lungul balustradei.
Fenomenul este cunoscut sub numele de „coborârea lui Kukulcán”, făcând trimitere la divinitatea șarpe cu pene venerată de mayași. Umbrele triunghiulare par să se unească cu sculptura unui cap de șarpe aflată la baza piramidei. Efectul este urmărit de vizitatori în perioada echinocțiilor, când lumina Soarelui creează condiții favorabile observării sale.