Mărțișorul este considerat simbolul primăverii, acest mic talisman fiind oferit femeilor în prima zi de primăvară, pe 1 martie. Vestitorul primăverii se poartă în piept toată luna martie și, după ce se dă jos, se obișuiește să fie agățat într-un pom înflorit.
Originile Mărțișorului
Nu se cunosc cu exactitate originile mărțișorului, însa specialiștii sunt de parere că originile sale ar putea fi daco-tracice întrucat și vecinii nostri bulgari au obiceiul de a oferi mărțișoare, însa sub numele de martenite.
Pe de alta parte, mărțișorul poate avea origini romane întruct, pe vremea Imperiului Roman, Anul Nou era celebrat pe 1 martie, în prima zi a primăverii. Romanii îl celebrau pe Marte, zeul războiului, de Anul Nou, iar de la numele lui Marte poate veni si “mărțișor”. În această situație, șnurul alb-roșu poate însemna victoria și vitalitatea.
Pe teritoriul României s-au gasit talismane, care sunt considerate mărțișoare, vechi de mai bine de 8.000 de ani. Aceste mărțișoare erau făcute din pietre de râu vopsite în alb și roșu, înșirate pe un șnur.
Legenda Mărțișorului
Cea mai răspândită legendă a mărțișorului spune că Soarele a coborât, într-o zi, la horă dintr-un sat, întruchipându-se într-o fecioară frumoasă. Un zmeu a răpit tânara fecioară și a închis-o într-o temniță. In acel moment, păsările au încetat să mai cânte, iar intreaga natură a stat în loc. Un tânăr curajos s-a hotărât într-o zi să înfrunte zmeul pentru a elibera Soarele astfel încât lucrurile să revină la normal.
După lupte ce au durat zile la rând, voinicul a câștigat lupta cu zmeul și a eliberat Soarele, readucând primăvara. Din pacate însă, rănile pe care zmeul i le-a facut în timpul confruntarii l-au doborât, sângele curgandu-i siroaie pe zăpada albă. Sângele voinicului de pe zăpada albă și reușita tânărului curajos sunt și astăzi celebrate prin purtarea firului alb-roșu în piept la venirea primăverii.
Tradiții de Mărțișor
Mărțișorul este dăruit femeilor dar, în unele zone din Bucovina, și bărbaților, pe 1 martie, în prima zi a primăverii, în semn de primire a primăverii. În popor, se crede că mărțișorul purtat în piept aduce belșug și protejează de rele.
Părinții au obiceiul de a lega celor mici la mână un șnur alb-roșu pentru a-i proteja de deochi și alte pericole. În unele părți ale țării, de șnur este agățată o monedă în semn de belșug și noroc. Moneda atarnată de șnurul alb-roșu face trimitere la Soare, cel care readuce primăvara.
Odata cu trecerea anilor, mărțișorul simplu, realizat din șnur și bănuț, a fost înlocuit cu interpretări mai moderne, care simbolizează primăvara, belșugul și norocul.
Mărțișorul coșar este unul dintre mărțișoarele populare, despre care se spune că aduce noroc. Și mărțișarele potcoavă ori trifoi cu patru foi sunt considerate aducătoare de noroc, fiind foarte populare.
La sfârșitul lunii martie, mărțișorul trebuie dat jos din piept și prins într-un pom înflorit ori într-o tufă de trandafiri. Se spune că, dacă iți pui o dorință atunci cand legi mărțișorul în pom, aceasta se va îndeplini. În unele zone din Transilvania, mărțișoarele se prind la ușile casei, la ferestre, la ușile grajdurilor ori de coarnele animalelor din gospodarie, pentru a ține departe spiritele rele și pentru a atrage belșugul.
