Henri Coandă a realizat, la Arsenalul Armatei din Bucureşti, macheta unui avion echipat cu un motor-rachetă cu combustibil solid.
În 1910, la cel de-al doilea Salon Internaţional de Aeronautică de la Paris, a expus un avion bazat pe propulsia prin reacţie (Avionul “Coandă 1910”).
După închiderea Salonului de Aeronautică, la 16 decembrie 1910, avionul “Coandă 1910” a fost transportat la aerodromul Issy les Moulineaux, în scopul stabilirii caracteristicilor motorului şi a efectuării unor probe de rulaj. Cu această ocazie a fost efectuat şi primul zbor aeroreactiv din lume, pe câmpul de zbor de la Issy-les-Moulineaux, avându-l ca pilot pe însuşi Henri Coandă.
Avionul cu reacţie “Coandă 1910”, un avion neconvențional conceput, proiectat și construit de inginerul si inventatorul român pe când avea numai 24 de ani. Aeronava era de tip biplan cu două locuri, cu propulsor fără elice, cu turbină (suflantă centrifugă), care se distingea printr-o perfectă linie aerodinamică şi o serie de elemente originale dintre care: structura rezistentă a aripilor, folosirea învelişului de placaj lustruit şi lăcuit, instalarea pentru prima oară a rezervoarelor de combustibil şi lubrifiant în interiorul aripii groase, lungirea planului superior faţă de cel inferior, cu decalarea lor, pentru a reduce interacţiunea aerodinamică a acestora. Aparatul era lung de 12,5 metri, cu anvergura aripilor de 10,3 metri, iar în zbor avea o greutate de 420 kg. Motorul avionului lui Coandă consta dintr-un compresor acționat de un motor cu ardere internă cu piston, de 50 de cai putere. Aerul absorbit de compresor prin partea din față a motorului era refulat cu mare viteză prin spatele lui spre cele două zone de postcombustie, cu care era prevăzut motorul. În felul acesta se producea un efect de reacție, care împingea avionul către înainte, permițând deplasarea în atmosferă a aerodinei. Inventatorul povesteşte, într-o scrisoare trimisă, în 1964, lui Constantin C. Gheorghiu, membru al Asociaţiei internaţionale a istoricilor aviaţiei, despre acest prim zbor al unui aeroplan propulsat prin reacţie: “…după câteva minute de încălzire, am manevrat manetele de comandă, aeroplanul s-a pus în mişcare rulând din ce în ce mai repede, apoi s-a ridicat, cam prea iute, n-a fost vina mea, dar la un moment dat a alunecat pe o aripă şi s-a prăbuşit şi a ars complet. Norocul meu că nu aveam nici capotaj, nici nu eram legat de scaun, aşa că am fost aruncat afară şi nu am ars”.
În timpul zborului de testare, Coandă a putut observa alinierea apropiată de alipire a jeturilor de gaze arse față de fuzelaj, ceea ce a dus la distrugerea avionului, prin incendiere. Acest fenomen a fost denumit, ulterior, efectul Coandă.
Invenţia avionului cu reacţie a făcut ca Henri Coandă să intre în istoria aviaţiei mondiale şi ca pionier al aviaţiei cu reacţie.
