O țară întreagă a fost șocată de ororile din azile, descoperite în Voluntari, lângă Capitală, un oraș al comunității europene. Toate drumurile despre orice personaj implicat, orice acțiune au dus către familia cre(ș)tină Firea-Pandele. Purtătorul de cuvânt al BOR nu a mai rezistat și s-a apucat să scrie despre: Absența totală a umanității în forma ei concretă numită omenie, absența compasiunii reale cu victimele brutalității sadice, apărarea disperată a imaginii publice – aceasta este finalmente esența morală a cazului care denunță în aceste zile existența, chiar lângă noi, a unui hău de indiferentism sinistru în fața suferinței umane., fără a da nume, nici prenume, doar că în fața acestui cuplu era de preferat tăcerea, altfel ei știu să amenințe. De altfel, fosta primăriță ne-ar fi reamintit cât am cotizat la Catedrala de lângă Parlament sau cu cât a cotizat ea de fapt din banii bucureștenilor. În timp ce zile la rând, imediat după descinderile DIICOT, opinia publică era revoltată de situație, Firea părea mai calmă ca niciodată. Știți, oamenii oricum mor, dar ne spune dânsa că iubește oamenii, de fapt iubește banii oamenilor. A fost nevoie să moară oameni, ca să citez acum, pentru ca Firea să-și dea demisia. Ministerul familiei a fost o vacă bună de muls pentru această duduie și pentru apropiații ei. Ne-a mințit cu dovezile în mână că nu are treabă cu managerul Ștefan Godei, cel care a orchestrat afacerea azilele groazei și care a făcut rost de bani prin recrutarea cu forța în azil, apoi deposedarea de bani și bunuri, ca mai apoi acești bătrâni să fie epurați prin foamete, schingiuire și chiar otrăvire cu soluție de gândaci. Văzând că se lasă greu de ucis, chiar oameni din PSD i-au arătat drumul cu o portiță fostei jurnaliste Gabriela Firea, care se jura că nu va îmbrăca haine de politician, mai degrabă ar fi preferat cratița.
După ce și-a anunțat demisia, Firea brusc și-a amintit că îl știa pe Godei, era omul bun la toate, însă 11 zile ne-a mințit.
Chiar și demisia ne-a prezentat-o ca fiind una de onoare, pentru că ea nu are nicio vină, decât că niște mulți oameni din jurul său fac legea în țara asta.
În postarea sa îl invocă de câteva ori pe Dumnezeu, însă o clipă nu se gândește că în toată povestea asta, ea și-a vândut sufletul satanei și nu mai este loc pentru Dzeu. În postare își dă singură verdictul de nevinovăție, ne spune că reiese din anchetă, o anchetă care abia a început. Într-o țară democrată, această duduie nu doar că ar trebui să fie demisă, ci și încătușată și ținută închisă, alături de clanul mafiot din care face parte.
Vă las mai jos postarea.
Mi-a fost milă mereu de oamenii aflați în nevoie, am ajutat cât am putut pe oricine. Indiferent că am fost sau nu în funcții publice. Cei care mă cunosc personal și nu “de la televizor” știu asta. Se poate uita cineva în ochii mei să-mi spună că eu aș fi putut ști și tolera cel mai mic rău față de cineva?
Îmi pare rău pentru fiecare om în suferință. Inclusiv sau mai ales acum, de cei care nu au fost bine îngrijiți și protejați în căminele de seniori și dizabilități.
Am fost prezentată nedrept în mass media din ultimele 10 zile ca un om prefăcut, cinic, surd la suferința celor din jur. Martor este Dumnezeu și martori sunt toți cei care mă cunosc personal, atât pe mine, cât și pe soțul meu, și familia mea, că această imagine arătată publicului cu atâta înverșunare și cheltuială nu este cea reală.
Am fost zugrăviți în chip negativ tocmai pentru că incomodez prin suma faptelor bune pe care le-am făcut și prin conduita mea.
Plătesc pentru vina de a fi avut încredere în oameni!
Prietena și colega mea Ligia m-a urmat peste tot, în drumul profesional. Am muncit împreună până la epuizare, până la boală. Am plătit amândouă cu afecțiuni grave stresul acumulat la televiziune, în politică, mai ales la primărie. Ea plătește, la rândul ei, tot pentru că a avut încredere în oameni. A vrut să ajute. Nu să facă bani, nu să facă rău.
Pe unde a venit Ligia cu mine, la diferite job-uri, în ultimii ani, a venit și acel bărbat acuzat, să o ajute pe ea, și pe alți colegi. Ca șofer, ca om bun la toate. L-a sprijinit la început să-și facă o asociație, dar NU a activat în acele centre. Nu a știut că sunt nereguli! Cu atât mai puțin eu, NU am avut niciun fel de legături și nu aș fi putut accepta ca unei persoane să i se întâmple ceva rău!!
Când a apărut primul articol despre cămine, i-am încetat contractul la biroul parlamentar.
Se poate vedea clar din cele 600 de pagini ale referatului procurorilor, urmare a anchetei derulate timp de jumătate de an, că nici eu, nici soțul meu, nici sora mea – care a lucrat doar pentru Serviciul de copii – NU suntem implicați și NU am avut cunoștință de ceea ce se întâmplă în aceste centre. Am fi reacționat, cu certitudine, am fi apărat viața și demnitatea acestor oameni!
În aceste 10 zile de război total pentru demolarea mea și mai puțin pentru aflarea adevărului, am observat că subit, ca la un semn sau o comandă, a existat un singur interes : să se arunce cât mai mult noroi spre mine, cât mai multe dezinformări, să se exercite presiune mediatică asupra mea și a soțului meu, să fim puși la stâlpul infamiei, cu un singur scop.
Scopul nu era doar să plec din Guvern. Conduc ministerul cu cel mai mic buget și m-am luptat, uneori, inclusiv cu cei care trebuiau să mă ajute pentru toate proiectele realizate, cu mare chin, într-un an și jumătate.
Obiectivul demolatorilor mei din multe direcții este să nu mai intru în cursa pentru Primăria Capitalei! Să nu mă mai aliniez la startul precampaniei! Toate sondajele arată că aș fi câștigat în orice formulă politică. Pentru că bucureștenii au plătit, din păcate, amar, cei trei ani de experimente pe viața lor cu un individ absolut nepăsător la nevoile oamenilor. Lui nu i s-a mai cerut nicio demisie, când s-au întâmplat chiar tragedii în mandatul său. Întotdeauna a fost o dublă măsură!
Am înțeles că sunt oameni politici care nu fac mai nimic, ba chiar blochează și proiecte începute, dar care sunt susținuți pentru că aparțin unui grup, unui interes. Eu nu aparțin niciunui interes!
Dar, fiecare ne ducem crucea!
De aceea, am decis, cu mare regret, dar hotărâtă și cu fruntea sus, să plec din Guvernul României. Am avut acum câteva minute o întâlnire cu domnul prim-ministru Marcel Ciolacu în care i-am prezentat demisia din funcția de ministru al Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
Nu am de ce să mă rușinez, nu am nicio vină, nu aș fi acceptat să se întâmple ceva rău cu vreo persoană și să nu reacționez.
Plec pentru ca premierul să poată lucra în liniște proiectele economice și sociale bune pentru români, la fel miniștrii PSD și PNL, să-și poată prezenta munca. În această atmosferă de război total față de mine, ca membru al Guvernului, nu se poate continua o activitate normală. Nici adevăratul război de la graniță nu s-a mai auzit și văzut în aceste zile.
Dar, miza celor care au profitat de ancheta autorităților, au confiscat mesajele publice și au pus tunurile pe mine nu este Ministerul Familiei, ci reconfigurarea scenei politice pentru anul electoral viitor.
Tocmai din acest motiv plec, pentru moment, cu mare tristețe, față de tot ceea ce am făcut și puteam construi împreună cu echipa social-democrată din Capitală, și din funcția de Președinte al Organizației PSD București, din care mă suspend o perioadă limitată.
Și, cum în Biroul Permanent Național am reprezentat în primul rând Capitala, chiar dacă am promovat cu mare drag proiecte pentru întreaga țară, înțeleg să mă retrag pentru aceeași perioadă.
Sunt complet nevinovată, s-a văzut și din ancheta derulată, se va constata și în continuare, în justiție, dar ceea ce s-a întâmplat cu viața mea și a familiei mele în ultimele 10 zile mi-a arătat interesul imens ca eu să mă erodez și să-mi scadă până la anulare șansele de a mai câștiga un mandat de primar general.
Voi continua toate inițiativele pentru oameni, în special pentru copii, tineri, femei din Senatul României, alături de colegii mei din grupul social democrat. Nu îmi este greu să o iau de la început, să fac eforturi din nou ca simplu parlamentar, fără funcții politice sonore deocamdată. E o onoare pentru mine să fiu de folos românilor, familiei mele politice, colegilor mei.
Vă mulțumesc tuturor celor care mă susțineți, care credeți în curățenia mea, prietenilor, colegilor din țară primari, parlamentari, președinți de consilii județene care mi-ați trimis mesaje personale de susținere, colaboratorilor și tuturor celor care mi-au trimis un gând bun, cât de scurt.
Politica este uneori grea și urâtă, dar este singura care poate schimba ceva în bine, în timp, la nivel de societate, prin legi corecte pentru cetățeni.
Și știu că Dumnezeu ne dă fiecăruia cât putem duce. Nu, nu mă voi jena de credința mea și nu mă voi cenzura. L-am iubit și îl iubesc pe Dumnezeu cu toată ființa mea. Doar EL știe ce este în sufletul și în gândul nostru! Doamne ajută tuturor!
