Foarte puțini români știu de unde provine expresia “a ține de șase”. Chiar dacă toată lumea știe că această expresie înseamnă vegherea împrejurimilor, în timp ce, în general, se comite o faptă care încalcă anumite norme sociale, morale sau chiar penale, puțini știu că s-a născut în Primul Război Mondial.
De unde provine expresia “a ține de șase”
Limba română este plină de proverbe și expresii pe care străinii nu le înțeleg indiferent cât de mult le-ai explica. Ei bine, ”a ține de șase” este însă o expresie cunoscută peste tot. Aceasta a părut recent, raportată la scara istoriei. Mai exact, expresia s-a născut în Primul Război Mondial, când pe câmpul de război și-au făcut apariția avioanele.
Aceste aparate de zbor fusese inventate cu aproximativ un deceniu înainte de anul 1914, când a fost declanșat Primul Război Mondial. Așadar, nu erau foarte pregătite pentru o confruntare militară, însă au fost adoptate rapid de țările aflate în conflict, deoarece erau foarte utile.
Avionul și-a făcut apariția în teatrul de război
„Iniţial, aeroplanul a fost considerat foarte bun pentru a spiona liniile inamice, însă la scurt timp strategii militari au ajuns la concluzia că ar fi şi mai bine dacă ar arunca şi câteva bombe peste inamic. În acest fel, războiul s-a mutat şi în aer, căci un avion nu putea fi atacat eficient decât de un alt avion”, declara profesorul de istorie Adrian Toma.
Ei bine, chiar în timpul acestor lupte aeriene s-a născut și expresia ”a ține de șase”. Prima dată au folosit-o aviatorii, apoi a fost preluată în lumea întreagă.
„În fapt, acest şase nu este întâmplător, căci sistemul de navigaţie rudimentar din acea vreme i-a determinat pe piloţi să folosească, pentru orientare şi comunicare simplă, cadranul unui ceas. Astfel, 12 era codul pentru în faţă, 3 pentru dreapta, 9 pentru stânga şi, evident, 6 pentru partea din spate”, explică profesorul.
Așadar, de aici s-a născut expresia ”a ține de șase”, din dorința aviatorilor de a ști că cineva le veghează partea din spate a avionului, care este cea mai expusă îân timpul unui atac, deoarece vizibilitatea pilotului era foarte mică.
