Diferența dintre Cardul European de Sănătate și asigurarea privată de călătorie

În perioada sezonului estival, cetățenii români care călătoresc în afara țării sunt sfătuiți să se informeze asupra acoperirii medicale de care beneficiază în caz de urgență. Autoritățile și specialiștii din domeniul asigurărilor atrag atenția că deținerea Cardului European de Asigurări Sociale de Sănătate (CEASS) asigură accesul la tratament în rețeaua publică din statele europene, însă documentul prezintă limitări stricte și nu poate suplini integral o poliță de asigurare medicală privată.

Orice persoană asigurată în sistemul public de sănătate din România poate obține gratuit CEASS, cu o valabilitate de doi ani, printr-o solicitare adresată Casei de Asigurări de Sănătate (CAS). În situația în care plecarea este iminentă, asigurații pot solicita eliberarea imediată a unui Certificat Provizoriu de Înlocuire (CPI), un document care are aceeași valabilitate juridică și medicală precum cardul fizic. De asemenea, autoritățile precizează că fiecare membru al familiei, inclusiv minorii, trebuie să dețină propriul card sau certificat nominal pentru a beneficia de asistență.

Cardul este recunoscut în cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, precum și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Marea Britanie. Prezentarea acestuia la un spital de stat garantează asistență medicală de urgență în aceleași condiții financiare aplicate cetățenilor din țara gazdă. Documentul acoperă asistența medicală pe perioada șederilor temporare, fiind utilizat inclusiv de tinerii care studiază în străinătate prin programe precum Erasmus. O diferență majoră față de majoritatea asigurărilor private este că CEASS acoperă tratamentele vitale pentru bolile cronice preexistente, cum ar fi dializa sau oxigenoterapia, și asistența medicală asociată sarcinii.

Cu toate acestea, utilitatea cardului european este limitată exclusiv la rețeaua publică de sănătate. Documentul nu acoperă costurile generate de clinicile private și nici taxele de coplată solicitate pacienților în anumite sisteme medicale occidentale. Pentru a verifica regimul gratuității tratamentelor în funcție de stat, cetățenii pot consulta aplicația oficială a Comisiei Europene, „European Health Insurance Card”. Totodată, CEASS nu acoperă intervențiile stomatologice în cabinete private, oferind acces limitat doar în rețeaua de stat, și nu decontează sub nicio formă operațiunile de salvare sau zborurile de repatriere medicală.

O altă distincție importantă vizează destinațiile turistice aflate în afara spațiului comunitar, precum Turcia, Egipt sau Albania. În aceste state, CEASS nu are valabilitate, iar o urgență medicală necesită suportarea integrală a costurilor de către pacient, în lipsa unei asigurări de călătorie private. În cazul în care un turist român achită contravaloarea unui tratament de urgență într-un spital de stat din UE din cauză că a omis prezentarea cardului, acesta are dreptul de a solicita rambursarea cheltuielilor la întoarcerea în țară. Dosarul se depune la CAS, însă decontarea se efectuează exclusiv la nivelul tarifelor practicate în sistemul medical românesc, care pot fi inferioare sumelor reale achitate în străinătate.

În acest context, specialiștii subliniază importanța încheierii unei asigurări medicale private de călătorie, instrument care acționează complementar documentelor emise de stat. Printre avantajele majore ale unei polițe private se numără acoperirea integrală a costurilor în clinicile particulare, des întâlnite în zonele turistice sau pe insule, și preluarea taxelor de coplată. De asemenea, spre deosebire de CEASS, asigurarea privată suportă financiar operațiunile de căutare și salvare, transportul medicalizat pentru repatrierea pacientului în România, precum și urgențele stomatologice tratate în cabinete individuale. O astfel de poliță garantează asistență la nivel global, extinzând protecția în țările non-UE, și poate include clauze suplimentare pentru riscuri de călătorie, cum ar fi compensațiile pentru pierderea bagajelor sau anularea zborurilor.