Excursie în “comuna-muzeu” din Vrancea
Un recent proiect de promovare a patrimoniului cultural din județul Vrancea, care combină activități de descoperire și punere în valoare a frumuseților zonei noastre, cu vizitarea și promovarea unor producători tradiționali sau a unor mici afaceri locale. Se pot organiza tururi culturale în podgoriile Odobești și Panciu, la Răcoasa și Soveja, pe urmele Reginei Maria, ori la Bordești și Dumbrăveni, la conacele boierilor munteni. În toate aceste locuri vrem să ne întoarcem întrucât satele vrâncene ascund valori ce merită șterse de praf și și oameni harnici care au nevoie să fie încurajați și promovați.
Se pot vizita atracțiile zonei, inclusiv muzeul satului Viișoara, în care se păstrează o unealtă folosită de vrăjitoarele de pe vremuri pentru descântece de iubire. Este obligatorie o oprire și în centrul Păuneștiului, la câmpul de fântâni săpate în secolul XIX. Sunt 20 de fântâni cu apă bună, construite cu cumpǎnǎ şi ciuturǎ într-o suprafață de numai 2.500 mp. Se descopera acolo meșteșugul săpării fântânilor care trebuie dus mai departe chiar dacă trăim în epoca aducțiunilor cu apă. Fântânile au primit statutul de monument istoric pentru o perioadă de un an și depinde de autoritățile locale cum vor profita pe viitor de acest statut pentru a atrage turiști în zonă. La Păunești, pe lângă cultură și istorie, degustăm un vin bun, produs într-o cramă tradițională, și ne delectăm cu bunătățuri preparate într-un mic restaurant local.
Comunitatea din Păunești este un exemplu de mobilizare când vine vorba de salvarea patrimoniului cultural rural. În momentul în care s-a înschis scoala din satul Viișoara, profesorul de istorie Liviu Roman, ghidul din localitate, alături de colegii săi din Asociația Păunești – Prezent si Viitor, au decis să transforme clasele într-un mic muzeu al satului care păstrează exponate din diferite epoci istorice, inclusiv instrumentul de descântec de care am pomenit.
Un alt proiect reușit este restaurarea bisericuței din lemn de stejar din cimitirul satului Viișoara. Lemnul de stejar a fost restaurat de un priceput meșter local, Ștefan Gheorghiță, în atelierul căruia vom poposi cu ocazia turului. Primăria Păunești a alocat circa 30.000 lei pentru restaurare, iar restul sumelor au venit din donații private, după cum ne-a comunicat profesorul Liviu Roman. Asociația din Paunesti a strâns la rândul său 3.200 lei în urma unei colecte. Povestea fascinantă a acestui mic lăcaș de cult, adus cu carele de la Mănăstirea Trotușanu pe la 1858, o vom afla chiar în tinda ei cu ocazia turului cultural.
În Păunești se mai păstrează o comoară artistică de preț, o catapeteasmă pictată de Gheorghe Baba, tatăl pictorului Corneliu Baba, adusă pe vremea în care la biserica din centru slujea Nicolae Mehedinți, fratele savantului care a scris o poveste frumoasă în inimile oamenilor.
