Culisele saptamanii politice internationale
autor: Avi Rosentzweig
Ucraina nu prea are cum sa castige razboiul cu Rusia.
Esecul contraofensivei din vara lui 2023 a aratat ca ucrainenii pur si simplu nu pot sa-i alunge pe rusi din tara lor, in ciuda sperantelor si, mai ales, a ajutorului militar acordat in ultimii doi ani de Occident. Existenta Ucrainei depinde de ajutorul occidental. O decizie în acest sens este asteptata saptamana viitoare, in cadrul unui summit crucial la Bruxelles al liderilor UE, in care se propune acordarea unui ajutor de 50 de miliarde de euro menit „a tine Kievul in viata”. Ungaria, unul dintre pionii preferati ai lui Putin ameninta insa ca va apela la dreptul sau de veto si va bloca propunerea, dupa ce liderii UE au trecut peste opozitia sa si au acceptat sa deschida discutii cu Kievul, ca si cu Chisinaul, privind aderarea la blocul comunitar.
Acestia au convenit sa revina asupra dezbaterii privind finantarea pe termen lung la o noua reuniune. Blocajul din partea nationalistului maghiar – cel mai bun prieten al Rusiei in UE – a dat o lovitură Kievului si sustinatorilor sai, la doar cateva ore dupa ce acestia sarbatorisera faptul ca blocul comunitar european a facut pasul simbolic de a accepta deschiderea negocierilor de aderare.
Urmarind derularea votului asupra deschiderii negocierilor de aderare, nu se stie daca vocea nationalismului ungar este reala sau doar o incercare de echilibristica printre interesele urmarite.
Concomitent, un ajutor similar a fost blocat recent si de Congresul SUA, acesta nevotand inca bugetul pentru sustinerea efortului militar in Ucraina si Israel. Presedintele democrat Joe Biden i-a indemnat pe legislatori sa adopte un pachet de ajutor suplimentar pentru a oferi 50 de miliarde de dolari ca noi măsuri de securitate Ucrainei, in timp ce se lupta cu Rusia, precum și 14 miliarde de dolari pentru Israel, care duce un razboi impotriva Hamas in Gaza. Senatul american a decis sa voteze saptamana viitoare ajutorul militar pentru Ucraina si Israel, in timp ce negocierile continua cu privire la modificările aduse politicii de securitate la frontiera Mexic – SUA, care sunt legate de finantare.
Taierea sprijinului financiar ar reprezenta o lovitura puternică pentru fortele Kievului, care arata deja semne de epuizare dupa aproape doi ani de razboi cu Rusia lui Putin.
Un fost sef al fortelor armate al SUA in Europa si comandant suprem al fortelor NATO in perioada 2013-2016, generalul Philip Breedlov (acum in rezerva), a concluzionat ca, in acest moment, liderii politici occidentali „nu isi doresc” ca Ucraina sa castige razboiul cu Rusia. Generalul american crede ca strategia de descurajare a Rusiei „da roade” iar politicienii occidentali sunt pur si simplu „paralizati de frica” deoarece „nimeni nu poate sa prezica ce se va intampla in cazul unei infrangeri a Rusiei”.
Conform datelor ministerului ucrainean al Finantelor, Uniunea Europeana este, in acest moment, principalul finantator al bugetului de stat al Kievului, cu peste 17 miliarde de dolari, urmata de guvernul Ucrainei cu 14,5 miliarde, si de SUA cu aproape 11 miliarde. Conform FMI, Ucraina are nevoie de 3 miliarde de dolari pe luna pentru ca institutiile statului sa nu intre in colaps, tinand cont ca aproape toate cheltuielile Ucrainei se indreapta in acest moment catre armata si industria de armament.
Urmand logica lucrurilor putem spune ca totul nu este decat un razboi economic. In timp ce Ucraina consuma bani europeni si americani, Rusia foloseste bani din China si de la aliatii din lumea araba, astfel economiile regionale functionand in continuare. Probabil ca, asa cum in 2014 si 2017 dupa celelalte incercari de “reeducare”a Ucrainei de catre Rusia, aceasta fiind doar sanctionata economic, a reusit sa-si redirectioneze exporturile spre Europa tocmai prin Ucraina, datorita bunelor schimburi economice dintre cele doua tari, marfa ajungand pe „batranul continent” ca si marfa ucraineana. Probabil ca este si motivul pentru care de facto, Putin, nici nu se opune aderarii celor doua tari, Ucraina si Republica Moldova la spatiul european, principala lui problema fiind doar NATO la poarta lui.
Referitor la un alt razboi, cel dintre Israel si Hamas, aflam ca armata israeliană a anunţat miercuri moartea a 115 soldati in Fasia Gaza de la inceputul ofensivei impotriva Hamas, dintre care 10 ucisi marţi, cel mai grav bilant intr-o singură zi de partea israeliana, de la lansarea operaţiunilor sale terestre pe 27 octombrie in Fasia Gaza.
Potrivit listei oficiale cu numele soldatilor cazuti, noua dintre soldati apartineau unor unitati angajate intr-o lupta inversunata la Shejaiya, in vestul oraşului Gaza. “Membrii ai brigăzii Golani au intrat intr-o cladire, unde au fost intampinati cu foc puternic si s-au confruntat cu teroristii. Alti membri ai brigazii, asistati de unitatea de salvare 669 a forţelor aeriene au pătruns in forta in cladire sub un tir intens, pentru a-i salva”, a explicat purtătorul de cuvânt al armatei, Daniel Hagari. Un alt responsabil al armatei a subliniat ca Shejaiya era un bastion al Hamas si adapostea o retea de cladiri interconectate, inclusiv depozite de arme. Ciocnirile au avut loc intr-unul dintre aceste grupuri de trei sau patru cladiri impanzite cu bombe artizanale, a spus el. Lupta a durat mai multe ore. Potrivit acestui responsabil, aproximativ 350 de luptatori ai Hamas au fost ucisi la Shejaiya de cand a fost lansata ofensiva terestra.
Pe de alta parte SUA si-a facut cunoscuta opinia prin presedintele Biden care ar dori ca Israelul sa treaca la aceasta noua faza a razboiului in termen de trei saptamani sau mai devreme. Noua fază pe care o prevad americanii ar implica grupuri mai mici de forte de elita care ar intra si ar iesi din centrele populate din Gaza, desfasurand misiuni mai precise pentru a-i găsi si a-i ucide pe liderii Hamas, pentru a salva ostatici sau pentru a distruge tunelurile.
Apelul pentru o schimbare de tactica vine in contextul in care diferendele dintre Statele Unite si Israel s-au adancit pe masura ce conditiile din Gaza devin catastrofale. Joe Biden a avertizat saptamana aceasta ca Israelul incepe sa piarda sprijinul international din cauza „bombardamentelor fara discernamant” din Gaza, o evaluare mult mai dura decat declartiile sale publice anterioare carei ndemnau la o mai mare grijă pentru protejarea civililor.
De altfel, Joe Biden a repetat, joi, ca doreste ca Israelul sa se concentreze pe salvarea vietilor civililor. El a dat acest răspuns atunci cand a fost intrebat daca doreste ca Israelul sa isi reduca asaltul asupra Fasiei Gaza. “Vreau ca ei (israelienii) sa se concentreze pe cum sa salveze vietile civililor. Nu sa nu inceteze sa atace Hamas, ci sa fie mai atenti”, a spus Biden raspunzand la intrebarea unui reporter dupa ce si-a incheiat un discurs oficial la Institutul National de Sanatate.
In timp ce Casa Alba ii preseaza pe israelieni să desfasoare operatiuni mai bine tintite impotriva Hamas in Gaza, Primul Ministru israelian Benjamin Netanyahu a declarat: “Le-am spus prietenilor nostri americani: Soldatii nostri eroici nu au cazut in zadar. Din durerea profunda a faptului ca au cazut, suntem mai hotaratii ca niciodata sa continuam sa luptam pana cand Hamas va fi eliminat – pana la victoria absoluta”, adaugand ca aducerea acasa a ostaticilor israelieni este “un obiectiv cheie”. “Nu renuntam la acest obiectiv, nici macar pentru o clipa, inclusiv in acest moment”.
Concomitent Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că Israelul este în doliu după ce trei ostatici israelieni din Gaza au fost uciși din greșeală de catre soldații israelieni. „Impreuna cu intregul popor al Israelului, imi plec capul in semn de profunda tristete si deplang caderea a trei dintre fiii nostri care au fost luati ostatici”. „Aceasta tragedie este insuportabila. Intreg statul Israel este in doliu in aceasta seara. Inima mea este alaturi de familiile indurerate in aceste momente dificile. Ii intaresc pe bravii nostri razboinici care urmaresc misiunea sacra de a-i intoarce pe rapitii nostri, chiar cu pretul propriilor vieti. Chiar si in acesta seara dificila, ne vom pansa ranile, vom invata lectiile necesare si vom continua cu efortul nostru suprem de a intoarce acasa in siguranta toti ostaticii nostri”, a mai adaugat primul ministru.
Cei trei tineri cu vârste între 25 si 28 de ani reusisera sa scape din mainile rapitorilor, dar au fost luati drept teroristi de compatriotii lor in uniforma. Armata a anuntat ca isi asuma intreaga responsabilitate pentru aceasta tragedie pe care o va ancheta in profunzime. Sute de persoane s-au adunat vineri seara in centrul Tel Avivului pentru a cere guvernului sa incheie urgent un acord pentru eliberarea ostaticilor ramasi in captivitate in Gaza, dupa ce au fost capturati de Hamas in atacurile din 7 octombrie de pe teritoriul israelian.
In acelasi timp, Hamas ar putea recunoaste statul Israel pentru a pune capat razboiului din Fasia Gaza, spun inaltii oficiali din Qatar ai grupării teroriste. Declaratia-surpriza a venit chiar de la un inalt oficial al biroului politic al gruparii teroriste. Abu Marzouk a declarat că o astfel de decizie ar urma pozitia oficiala a Organizatiei de Eliberare a Palestinei, care a recunoscut statul Israel. Este un semn că armata israeliană este tot mai aproape de a-si indeplini obiectivele operatiunii, pe masura ce elimina ultimele fortificatii Hamas.
Totusi, teroristii Hamas chiar daca nu mai au unde sa se ascunda sau sa fuga, mai au un avantaj de care pot profita: ar detine inca 139 de ostatici.
De partea cealalta, Israelul continua sa respinga orice fel de negocieri sau acorduri cu Hamas pana la eliberarea tuturor ostaticilor ramasi in captivitate. Totusi, un ziar din Qatar scrie ca exista informatii ca Israelul a cerut Egiptului sa medieze un nou armstitiu si un nou schimb de ostatici cu Hamas, dupa ce armata israeliana a publicat si un videoclip cu zeci de teroristi care se predau, dupa ce spitalul in care se ascundeau a fost mai multe zile sub asediu.
Chiar daca parerile sunt unanime privind legitimitatea operatiunii armatei israeliene, multe voci condamna modul si forta de reactie a armatei israeliene care nu justifica pierderile de vieti civile de partea palestinienilor, uitiand in acelasi timp ce cele israeliene.
Adevarul cel mai trist este ca mamele din Israel nu-si plang fiii, cu mai putine lacrimi, decat mamele din teritorile palestiniene.
sursa foto: europafm
About The Author
