La 2 ianuarie 1784, la Sibiu a aparut in atelierul tipografului Martin Hochmeister, Siebenbürger Zeitung, primul ziar de pe teritoriul actual al României. Tirajul inițial a fost de 200 de exemplare.
În 2 ianuarie 1784 apărea la Sibiu primul ziar de pe teritoriul actual al României. Se numea Siebenbürger Zeitung și a fost primul ziar din Transilvania, regiune ce făcea pare atunci din Imperiul Austro-Ungar. Ziarul apărut în a doua zi a anului 1784 era tipărit la tipografia lui Martin Hochmeister. După 1789 publicația a fost continuată de Martin Hochmeister cel Tânăr. A apărut săptămânal, până în 1862, când s-a unit cu Hermannstädter Zeitung, conform Agerpres.
De trei ori pe an apărea cu suplimentul gratuit Siebenbürgische Provinzialblätter. Între 1788-1791 s-a numit Hermannstädter Kriegsbote („Curierul sibian de război”), apoi Siebenbürger Bote. Tirajul inițial a fost de 200 de exemplare.
În 1792 apare în Sibiu și Siebenbürger Bote, un ziar austriac, care a continuat până în 1862.
Pornind de la predecesorii săi Siebenbürger Zeitung (1784-1787) și Der Kriegsbote (Hermannstädter Kriegsbote) (1788-1792).
Echipa redacțională de la acest ziar se limita în cea mai mare parte la copierea articolelor din Allgemeine Zeitung (Augsburg), publicație pro-austriacă și pro-Metternich, și din Wiener Zeitung, care era cenzurată. Editorii și redactorii din această perioadă erau adesea funcționari publici austrieci, care adesea lucrau și ca cenzori sau informatori ai poliției.
Ziarul a avut un impact real prin numeroasele sale suplimente (inclusiv Siebenbürgisches Intelligenzblatt (1793-1805) și Transsilvania (1840-1850)), care au avut un efect de durată asupra dezvoltării artei și literaturii din regiune, scrie wikipedia.
Brașovenii au avut primul ziar românesc
Gazeta de Transilvania a fost primul ziar politic și informativ al românilor din Transilvania. A apărut în Brașov, în anul 1838 și era editat de George Barițiu. În timpul revoluției de la 1848 din Transilvania, publicația a militat pentru egalitatea în drepturi între naționalitățile din principat, unitatea națională a românilor de ambele părți ale Carpaților, desființarea iobăgiei în Țara Românească și Moldova (în Transilvania fusese desființată în timpul împăratului romano-german Iosif al II-lea) etc.
Interesant este că acest ziar a avut și o perioada siberiană. „Gazeta Transilvaniei și a Bucovinei” a fost la tipografia cehă din Ekaterinburg în 13/26 octombrie 1918, pentru a facilita recrutarea de voluntari pentru cel de-al doilea Corp al Voluntarilor Români din Rusia. Ziarul a oferit informații prizonierilor români de la Celiabinsk, Irkuțk și Vladivostok. Până la sfârșitul anului 1918 au apărut 6 numere, iar după mutarea redacției cu tot cu ziar la Irkuțk, în primul trimestru al anului 1919 au mai apărut alte 6 numere. Din lipsa unei tipografii, ziarul a apărut aici scris de mână.
Primul ziar românesc sibian era scris cu litere chirilice
Telegraful Român apărea în 1853. Era publicat în Sibiu, în limba română, însă era scris cu litere chirilice.
”Interesulu ce se revarsă asupra culturei poporeloru din citirea gazeteloru, este atătu de mare și înfeluritu, încătu foile acestea periodice s’au privitu cu totă dreptatea ca niște isvore nescurse de învățătură, luminare și binecuvăntare. Suntu țeri cu poporățiune abia peste trei milioane sufălete, unde gustulu citirii gazeteloru este atătu de lățitu, și trebuința loru atătu de adăncu simțită, încătu peste o sută de foi periodice es la lumină spre a învăța și a folosi pe poporu”, se preciza în numărul introductiv al ziarului, apărut în decembrie 1852.
În numărul 1 al ziarului, din 3 ianuarie 1853 apare și prima știre legată de Sibiu. E vorba de târgul din decembrie, care nu a avut atâta căutare, pe cât se credea că va avea, inițial.
”Tărgurile astia numite de țeră se așteptă totudeuna cu nerăbdare, atătu de către vânzăt cătu și de către cumpărători. Timpulu celu uscatu din zilele cate da dreptu tuturoru de a spera, că tărgulu de țeră alu Sibiului, din lunea de după Crăciunu, va împlini dorințele și unora Tărgulu cesta de acum a fostu după cum se zice unu tărgu slabu!
Neguțăi veniseră ca și altădată, însă cumpărători se vedea forte puțini, atătu din cei mai de departe căzu și din cei din apropiu Se pote ca ninsorea cu glotă amestecată, ce a căzutu nopte în zioa de tărgu, să poarte vina acestei împregiurări neplăcute, dar nici în zilele dinaintea tărgului nici în cele următoare nu preîmbulzia omenii ca altă dată.
Se zice că nu se ține minte cănd nu s’a mai întămplatu unu assemenea tărgu slabu. Unii negoțetorii veniți de pe afară se plăngea, că p’au făcutu oare nici măcar arăta ca să poată plăti chiria drumului!”, se preciza în știre.
Ziarul a apărut de atunci fără întrerupere.
