Bogdan Zinovi Mihailovici Hmelnițki (n.cca 1595 — d.6 august 1657), a fost hatman al Hatmanatului cazacilor Zaporijieni (din Ucraina) si conducatorul rebeliunii împotriva magnaților polono-lituanieni (1648–1654), care a dus la apariția statului căzăcesc.
Tratatul de la Pereiaslav, votat de Adunarea reprezentativa a ucrainenilor de la Pereslav , a dus la absorbirea Ucrainei de catre Țaratul Rusiei si la pierderea independenței acestei țari . Pentru Țaratul Moscovei și țarul Alexei Mihailovici, tratatul legitima pretențiile asupra teritoriilor Rusiei Kievene și întărea influența Moscovei în regiune. Pentru Hmelnițki și cazaci, acest tratat oferea mai înainte de orice o protecție a unui monarh puternic, care era în plus conducătorul unei forțe regionale ortodoxe.
Istoricii nu s-au pus de acord asupra tipului de uniune pe care l-a gândit Hmelnițki: o uniune militară, o uniune putere suzerană – vasal, sau o incorporare completă a Ucrainei în Țaratul Rusiei, existand pareri radical diferite cu privire la prevederile tratatului și la caracterul uniunii.
De astfel, în timpul depunerii jurământului de credință către țar, cazacii au fost pe punctul de a rupe tratatul, deoarece trimișii Moscovei au refuzat să accepte ca țarul să depună la rândul lui un jurământ față de supușii lui, așa cum se întâmplase în cazul relațiilor cu regii polonezi.
În acest moment dificil, Hmelnițki a părăsit furios biserica în care se desfășura ceremonia și a amenințat că reziliază tratatul. După o serie de tratative, cererea cazacilor ca și țarul să depună un jurământ a fost anulată, iar tratatul a rămas în vigoare.
Dat fiind faptul că ambele părți aveau interese divergente în Ucraina, libertățile care fuseseră asigurate pe perioada vieții lui Hmelnițki au fost constant restrânse după moartea sa. Până în cele din urmă, acest proces avea să ducă la absorbirea completă a Ucrainei în Țaratul Rusiei, iar mai târziu în Imperiul Rus și Uniunea Sovietică.
Pe termen lung s-a ajuns la o rusificare a societății, care a culminat cu Ukazul de la Ems (1876), care interzicea tipărirea de cărți în limba ucraineană. Ukazul de la Ems a fost un decret secret al tarului Alexandru al II-lea, prin care se interzicea folosirea limbii ucrainene (așa-numitul dialect malorus) pentru lucrările tipărite, cu excepția retipăririi documentelor vechi.
Ukazul interzicea de asemenea importul de publicații, punerea în scenă a pieselor de teatru sau ținerea de conferințe în limba ucraineană. Ukazul își datorează numele orașului Bad Ems din Germania, unde a fost promulgat. In scurt timp,dupa unirea cu Rusia, se ajunge la declinul cazacilor zaporojeni și la revenirea iobăgiei din Ucraina.
Pentru Rusia, achiziționarea Ucrainei a marcat consolidarea puterii sale, justificand numele său de imperiu și titlul de țar ca „Împărat al tuturor rușilor”. În 1954, cu ocazia tricentenarului Tratatului de la Pereiaslav, Nikita Hrușciov a transferat Crimeea a RSFS Ruse la RSS Ucraineană, ca parte a Uniunii Sovietice. Acest tratat semnifica pentru pro-rusi unirea popoarelor slave din Rusia, Ucraina și Belarus. Pentru naționaliștii și patrioți ucraineni, marchează instaurarea jugului rusesc in Ucraina.
