Aeroportul Internațional București Otopeni, cunoscut și sub denumirea de Aeroportul Henri Coandă, este un punct de referință în industria aeriană din România și din Europa de Est. Cu o istorie bogată și o dezvoltare constantă, acest aeroport a devenit un hub aerian de top, deservind milioane de pasageri anual și conectând Bucureștiul cu destinații importante din întreaga lume.
Istoria Aeroportului Internațional București Otopeni începe în anul 1965, când a fost inaugurat ca aeroport internațional cu scopul de a deservi zborurile naționale și internaționale ale Capitalei României. În anii următori, aeroportul a cunoscut o creștere semnificativă a traficului aerian și a fost supus unor ample extinderi și modernizări pentru a face față cerințelor în continuă schimbare ale pasagerilor și companiilor aeriene.
Aeroportul este accesibil din București atât cu ajutorul liniei de autobuz Societatea de Transport București (fost RATB) 100 (linia 100 circulă non-stop), care oferă servicii suburbane, cât și cu trenul. Linia feroviară între Gara de Nord și Aeroportul Otopeni s-a inaugurat pe 13 decembrie 2020. Trenurile circulă la interval de 40 minute, iar durata călătoriei este de cca. 20 de minute.
Există un proiect prin care se urmărește legarea aeroportului cu sistemul de metrou al Bucureștilor, prin construirea unei linii noi legând stația de metrou 1 Mai cu cele două aeroporturi. Acest proiect este în derulare, finalizarea estimată fiind în anul 2027.
Istoric
În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, aeroportul Otopeni a fost o bază pentru Al Treilea Reich al lui Hitler. Înainte de 1965, doar Aeroportul Băneasa oferea zboruri comerciale. Totuși, în locul vechii baze militare de la Otopeni, a fost construit un nou aeroport cu scopuri comerciale. Pista modernizată avea o lungime de 3500 m, fiind mai lungă decât cea a Aeroportului Orly din Paris. În programul de modernizări a fost inclus și un nou terminal de pasageri, atât pentru zboruri interne, cât și pentru zboruri externe.
Modernizările au continuat prin crearea unui foaier pentru celebrități, odată cu vizita în România a președintelui SUA, Richard Nixon, în august 1969. În anul 1986 a fost inaugurată a doua pistă, cu o lungime de 3500 m și a fost implementat un nou sistem de balizaj. Capacitatea de prelucrare a ajuns la 35–40 de aeronave pe oră.
În 1992 Aeroportul Otopeni a devenit un membru cu drepturi depline al Consiliului Aeroportuar Internațional.
Aeroportul București Otopeni este unul dintre cele mai moderne din Europa de Est și încă este în proces de dezvoltare. În ultimii zece ani, exclusivitatea în domeniul aeroportuar a fost încheiată mai ales datorită dezvoltării aeroporturilor Cluj, Iași și Timișoara, care au devenit stații importante pentru TAROM și Blue Air.
Aeroportul Otopeni are un terminal cu două corpuri principale de clădiri (numite în limbaj colocvial, “terminale”), unul pentru plecări și altul pentru sosiri. În martie 2011 s-a extins corpul finger (denumit și „Vioara”) și s-a mărit numărul de porți de îmbarcare la 24, în urma unei investiții de 70 de milioane de euro.
Din februarie 2010 aeroportul este administrat de Compania Națională Aeroporturi București, care administrează și Aeroportul Băneasa.
Extinderea
Modernizarea Aeroportului Otopeni a început cu Faza I (1994–1998) ce cuprindea construirea corpului de clădire pentru plecări și a corpului finger și apoi cu Faza a II-a (1999–2007), ce a cuprins reconfigurarea corpului de clădire pentru sosiri, modernizarea turnului de control și extinderea parcării de la suprafață. Faza a III-a a început în 2009, urmând a se finaliza în 2012. Valoarea totală a Fazei a III-a este de 150,76 milioane de euro, bani suportați de Aeroportul Otopeni, capacitatea totală de procesare urmând a crește la 4500 de pasageri pe oră, respectiv peste 6 milioane de pasageri pe an.
Inaugurarea noului Terminal Plecări al Aeroportului Internațional Henri Coandă București, a avut loc pe 6 noiembrie 2012. Acesta face parte din a III-a fază a programului „Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional Henri Coandă București”.
În cadrul Programului strategic de dezvoltare, s-a elaborat planul pentru construirea Terminalului 2 de pasageri. Acesta ar urma să fie construit până în 2022 și alcătuit din patru module, fiecare modul având o capacitate de 5 milioane de pasageri/an.
O altă extindere a aeroportului este planificată, care prevede construirea unui nou terminal. Acest “T2” urmează să fie conectat cu Autostrada A3 București-Ploiești.
Astăzi, Aeroportul Internațional București Otopeni este unul dintre cele mai moderne și bine echipate aeroporturi din regiune. Cu două terminale spațioase și moderne, pasagerii beneficiază de facilități de calitate superioară, inclusiv restaurante, magazine duty-free și servicii de închirieri auto. Aeroportul găzduiește atât companii aeriene naționale, cât și internaționale, oferind o gamă largă de destinații și conexiuni pentru călătorii din întreaga lume.
De-a lungul anilor, Aeroportul Internațional București Otopeni a jucat un rol crucial în dezvoltarea economică și turistică a Bucureștiului și a întregii țări. Prin atragerea de zboruri internaționale și conexiuni eficiente, aeroportul a facilitat fluxul de turiști și afaceri, contribuind la creșterea industriei turismului și la dezvoltarea relațiilor comerciale. De asemenea, aeroportul a fost un factor important în atragerea de investiții străine și în promovarea României ca destinație turistică de top în Europa.
